Metode de creativitate

Scris de  //  23.05.2011  //  1 comentariu

Pentru că data trecută am vorbit despre constituirea unui grup de creativitate, acum voi vorbi – aşa cum am promis – despre metodele de creativitate. Pentru că sunt foarte multe metode şi v-aş plicitisi de-a dreptul dacă vi le-aş prezenta pe toate (pe care le ştiu), voi alege câteva mai simple şi cu varii domenii de aplicabilitate.

Brainstorming

Începem cu prea-slăvitul brainstorming – utilizat cam în toate domeniile, dar la loc de cinste în agenţiile de publicitate – care este considerat, pe bună dreptate, pasul preliminar al găsirii unui concept creativ.

De fapt, aceasta este cea mai populară metodă de creativitate în grup, este şi foarte simplă, ea constând în enunţarea spontană a mai multor idei pentru soluţionarea unei probleme.

Grup: 10-12

Etape:

  • Pregătirea grupului

Stabilirea problemei, selecţia participanţilor şi anunţarea  motivului întâlnirii, un scurt brief, locaţia și ora. Este de preferat ca brieful să fie trimis cu 2 zile înainte, astfel încat să “pregatim terenul” pentru ideile ce au să vină.

  • Exprimarea ideilor (liber, fără cenzură)
  • Trierea ideilor şi evaluarea lor
  • Alegerea ideilor care merită experimentarea
  • Experimentarea propriu-zisă

Brainstorming-ul permite o creştere considerabilă a productivităţii obţinerii de idei. Nu garantează şi obţinerea imediată a calităţii, dar, în acest caz …

Cantitatea antrenează calitatea

Brainwriting sau 6.3.5

Această metodă de creativitate provine din simplificarea brainstorming-ului şi este o modalitate de lucru bazată pe construcţia de idei pe idei în domeniul creativităţii.

Numele metodei este legat de participarea, la grupul de creaţie, a 6 membri, unde fiecare membru va  formula iniţial câte 3 propuneri, iar ceilalţi 5 membri vor discuta grupurile de câte 3 propuneri.

Grup: 6

Etape:

  • Ca şi la brainstorming, în etapa preliminară, liderul reuniunii informează grupul cu privire la subiectul abordat. Participanţilor li se distribuie câte o coală de hârtie, pe care este scris enunţul subiectului şi se precizează traseul circulării hârtiilor între ei.
  • Fiecare participant, în timp de 5 minute, va scrie 3 soluţii considerate cele mai bune.
  • Fiecare participant, după traseul convenit, va transmite hârtia vecinului sau şi va primi la rândul lui, hârtia completată de celălalt vecin al său. Va analiza cele trei idei primite şi le va compara cu cele trei idei scrise de el pe hârtia pe care a transmis-o, alegând cele mai bune trei soluţii pe care le va înscrie pe hârtia primită, în timpul stabilit.
  • Se transferă hârtiile după acelaşi traseu şi operaţiunea se repetă până ce toate hârtiile au trecut pe la fiecare membru al echipei de 3 ori.
  • Analizarea soluţiilor care se regăsesc pe cele mai multe dintre hârtii
  • Evaluarea lor
  • Alegerea ideii care merită experimentată
  • Experimentarea

În aplicarea acestei metode, emiterea de idei alternează cu critica lor, așadar, atenţie cum vă alegeţi participanţii. Avantajul pe care îl oferă brainwriting-ul este generarea unui număr mare de idei (6x3x5=90 idei), într-un timp foarte scurt.

Metode de creativitate analogice

Ca metodă de creativitate, analogia reprezintă un transfer de însuşiri de la un lucru la altul.

Analogia directă - presupune aplicarea caracteristicilor unei situaţii  la o alta.

De exemplu: „aplicarea în mediul alpin a vegetaţiei ecuatoriale” sau „aplicarea culturii ameriindiene în Japonia”.

Grup: 2-10

Etape:

  • Alegerea temelor pe care se aplică analogia şi prezentarea lor
  • Producerea ideilor
  • Regruparea ideilor
  • Trierea şi evaluarea
  • Alegerea ideilor care merită experimentarea
  • Experimentarea

Analogia personală - presupune încercarea membrilor grupului de a se transpune în “pielea” subiectului dat sau a obiectului implicat în problemă.

De exemplu: „Cum aş fi dacă aş fi o moleculă organică?” sau „Cum aş fi dacă aş fi un umăr?”

Şi tot ce trebuie să faci este să încerci să înţelegi cum este mediul tău înconjurător, să ştii unde te afli, cum trebuie să funcţionezi, când trebuie să funcţionezi într-un anumit mod etc. Adică să te substitui cu obiectul/componenta problemei.

Grup: 2-5

Etape:

  • Stabilirea subiectului şi prezentarea lui
  • Reflectarea individuală
  • Regruparea ideilor
  • Trierea şi evaluarea lor
  • Alegerea ideilor care merită experimentarea
  • Experimentarea

Analogia simbolică - utilizează imagini simbolice, înlocuieşte obiectul printr-o imagine, comprimă elementele subiectului propus într-un cuvânt/o frază. Tot ce trebuie să faca grupul este găsească posibile reprezentări simbolice ale subiectului.

De exemplu: „Cu ce imagini asociezi cuvântul zbor?”

Pasăre, avion, cer, aripă, vânt, răsărit, decolare, deltaplan, planare etc.

După ce lista e gata, se aleg câteva simboluri şi se face un brainstorming pentru fiecare simbol, în care membrii grupului trebuie să spună ce le evocă fiecare. În cazul nostru, de exemplu „Ce îţi evoca vântul?”

Grup: 5-10

Etape:

  • Prezentarea subiectului
  • Căutarea simbolurilor
  • Selectarea simbolurilor
  • Evocarea ideilor
  • Revenirea asupra preocupării iniţiale/racordarea ideilor la subiectul propus.
  • Trierea şi evaluarea
  • Alegerea ideilor care merită experimentarea
  • Experimentarea

Analogia magică - în care magicul se substituie realului, în care se insistă asupra îndeplinirii dorinţelor, uitând complet de legile naturii. Este metoda în care destructurarea totală a referinţelor obişnuite este absolut binevenită. De aceea este şi o metodă mai grea şi la care e bine să participe persoane obişnuite cu procesele creative. Analogia magică este folosită mai ales în domeniul publicităţii.

Grup: 2-3

Etape:

  • Stabilirea subiectului şi prezentarea lui
  • Detaşarea temporară de subiect
  • Căutarea deliberată a irelevanţei aparente
  • Revenirea la problemă, evaluarea soluţiilor şi potrivirea forţată a materialului irelevant descoperit cu subiectul discutat
  • Inventarierea căilor posibile de relaţionare dintre ideile aparent irelevante şi elementele date ale problemei, prin introducerea de idei noi
  • Trierea ideilor şi evaluarea
  • Alegerea ideilor care merită experimentarea
  • Experimentarea

Pălăriile gânditoare

1. Pălăria albastră = gândirea, logica

Pălăria albastră este liderul, responsabil cu controlul discutiilor, cu extragerea şi trierea ideilor, alegerea ideii optime.

2. Pălăria albă = informaţii, gândirea obiectivă

Pălăria albă deţine informaţii despre tema pusă în discuţie, face conexiuni, transmite informaţiile exact aşa cum sunt, fără interpretări.

3. Pălăria roşie = emoţii, sentimente

Pălăria roşie spune ce simte, exprimându-şi emotiile, sentimentele, supărarea etc. fără a se justifica.

4. Pălăria neagră = critici, probleme, precauţii

Pălăria neagră identifică şi prezintă posibilele riscuri, pericole, greşeli la soluţiile propuse, exprimă doar judecaţi negative, pesimiste.

5. Pălăria galbenă = gandirea pozitivă, optimist

Pălăria galbenă gândeşte pozitiv şi constructiv, explorează în mod optimist posibilităţile şi beneficiile.

6. Pălăria verde = creativitatea

Pălăria verde oferă soluţii alternative, idei noi, inovatoare, caută alternative şi este pe drum liber, fără frâne şi obstacole în calea ideilor.

Grup: 6/12

Etape:

  • Se defineşte subiectul
  • Se aleg pălăriile (adică rolurile) de către participanţi. Sub o pălărie poate sta o persoană sau mai multe. Totuşi, nu e indicat să fie mai mult de 2 persoane într-un rol.
  • Pălăria albastră prezintă subiectul de dezbătut
  • Pălăria albă oferă informaţii şi materiale disponibile în legătură cu subiectul
  • Pălăria verde găseşte soluţiile posibile
  • Pălăria galbenă identifică posibilităţile reale de realizare a soluţiilor propuse
  • Pălăria neagră evidenţiază slăbiciunile soluţiilor propuse
  • Pălăria albă face legătura între soluţiile propuse şi informaţiile disponibile
  • Pălăria roşie spune ce simte în legătură cu ideile propuse
  • Pălăria albastră alege soluţia corectă ce merită experimentată
  • Experimentarea

Această metodă de creativitate este aşadar un joc de roluri, ce oferă o organizare progresivă a gândirii, pe etape, cu accent pe simplitate şi rapiditate. Este foarte eficientă şi totodată foarte distractivă şi cred că merită să o încercaţi chiar şi din simplă curiozitate.

În încheiere, vreau să vă urez multă inspiraţie şi să dau doar două sfaturi (că doar sunt româncă :D):

1. Nu vă daţi bătuţi!

Toate aceste metode pot fi aplicate independent sau pot fi îmbinate şi pot avea succes sau nu. Niciuna dintre aceste metode nu garantează găsirea acelei “the big idea”, dar fiecare creează mediul propice găsirii ei. Aşadar, dacă nu reuşiţi din prima, mai încercaţi, nu vă daţi bătuţi. De cele mai multe ori, merită!

2. Dezvoltaţi-vă simţul observaţiei!

Fie că vorbim de creativitatea colectivă, fie de cea individuală, este important să reţineţi că imaginaţia şi sensibilitatea, receptivitatea emoţională şi senzorială, joacă un rol la fel de mare în ştiinţă ca și cel pe care îl joacă în artă.

Cu alte cuvinte, încercaţi ca atunci când creaţi, să fiţi dramaturgi, scenarişti, romancieri sau actori, să construiţi decorurile, să costumaţi personajele, să le scrieţi replicile, să le daţi viaţă. De ce este aşa de important? Pentru că o imaginaţie senzitivă poate –cu siguranţă – da viaţă simbolurilor şi cuvintelor sterile.

În cazul fiecărei idei pe care o studiaţi, încercaţi să vedeţi ce există în jurul ei, ce poate avea  legătură cu ea, ce lipseşte.

Învăţaţi să simţiţi în scopul de a gândi!


Distribuie mai departe