În Inspirație

Cinci mituri despre creativitate care stau în calea ideilor tale

^1F4DC5C09FDD671FA7D69C2CDF2F080A9271635BB3C5622844^pimgpsh_fullsize_distr

Toți putem avea idei creative, însă nu toți conștientizăm acest lucru. În calea acestei conștientizări intervin mituri despre creativitate, care ne descurajează înainte de a începe orice demers creativ. Pentru a înlătura aceste bariere, mai jos elucidăm 5 idei populare care au rezistat de-a lungul anilor.

MIT: Creativitatea vine din emisfera dreaptă a creierului

Un mit persistent în neuroștiință și psihologie este faptul că unii oameni se bazează mai mult pe emisfera stângă a creierului, iar alții pe cea dreaptă. Dacă folosești mai mult emisfera dreaptă ești creativ, ai simț artistic și o imaginație bogată. În schimb, dacă o folosești predominant pe cea stângă, ești o persoană logică și analitică. De aici și clasificarea left-brained / right-brainedGreșit.

Neurologii au arătat că la majoritatea oamenilor nu există o emisferă dominantă în gândire.

Odată cu avansarea tehnologiei de scanare a creierului, s-a dovedit că în rezolvarea sarcinilor creative oamenii folosesc diferite zone din ambele părți ale creierului. Fiecare este interconectată și funcțională.

 

Prin urmare, creativitatea nu este rezultatul unei anumite părți dominante, nici un talent existent doar la cei privilegiați de soartă. În acest caz, știința are o singură concluzie: orice om poate fi creativ.

 

Mitul momentului de „aha!”

Processed with VSCO with j1 preset


Ideea apare dintr-o dată. În mintea ta se creează o conexiune subită și poof ! – zici că a picat din cer. Acesta este mitul momentului de aha. Unele exemple din istorie par chiar să-l susțină: cu toții am auzit de povestea lui Newton, care a descoperit legea gravitației atunci când un măr a căzut și l-a lovit în cap.

 

Problema cu acest mit este că ignoră munca asiduă și perseverența de care ai nevoie pentru a face ca acel moment de aha să apară. Mitul încurajează o atitudine pasivă în demersul creativ. Îți spune că trebuie doar să aștepți, iar la un moment dat, și ideea ta va sosi.

Realitatea este la polul opus.

Newton a fost obsedat de munca lui și s-a gândit la forțele gravitaționale cu mult înaintea incidentului cu mărul. Cercetările spun același lucru: momentele de aha și descoperirile subite sunt de fapt rezultatul multor ore de muncă și efortului susținut în rezolvarea unei probleme.

 

După, tot acest efort se mută în subconștient, într-o fază de incubație, unde se formează anumite legături și apar răspunsuri. Aha-ul intervine doar atunci și este ultima etapă a unui proces laborios, nicidecum spontan.

 

MIT: Brainstorming-ul este rețeta ideală pentru a obține idei bune

^40BC476EDD87069D63DF8A858EE766410A5AB8DCB8D98D174E^pimgpsh_fullsize_distr

Brainstorming-ul este una dintre cele mai populare metode folosite pentru a obține idei creative în cadrul unui grup.

 

În practică, acesta ia forma unei ședințe în care mai mulți angajați se confruntă cu o problemă și încearcă să o rezolve generând cât mai multe idei prin discuții spontane și informale.


Se acordă prioritate ideilor neobișnuite și originale, care mai apoi sunt analizate de ceilalți membri, de preferat cu specializări și un set de cunoștințe diferite.


În tot acest timp, lumea se abține de la critică și de la comentarii dezaprobatoare.

 

Totul sună bine, însă problema constă în lipsa dovezilor care arată că brainstorming-ul obține rezultate. Studiile arată că în locul unui munte de idei, brainstorming-ul limitează numărul ideilor generate și le restrânge doar la câteva.


În 1958,
un studiu de la Universitatea Yale a constatat că elevii au generat de două ori mai multe idei la probleme specifice atunci când au lucrat singuri, nu în grup.


Aparent, oamenilor le vin idei mai multe și mai calitative atunci când lucrează singuri. Ședința în sine este un mod eficient de a împărtăși și de a îmbina aceste idei, nu un mod de a le genera spontan, în văzul tuturor.


Importantă este și maniera în care se coordonează ședința de brainstorming. Grupurile trebuie să fie atente la personalitățile dominante din cadrul lor, care pot exclude ideile celorlalți.

 

Aceasta, împreună cu anxietatea socială, sunt factori care pot sabota sesiunea. Oamenii își fac griji în privința imaginii pe care o lasă prin prisma ideilor pe care le sugerează și mulți aleg să fie mai rezervați în discuții.

 

MIT: Stimulentele externe (financiare și morale) te ajută să fii creativ

^B6EF1BD1839CFA3DBB7C48858A7F0616E723B2604C730675DB^pimgpsh_fullsize_distr

 

Mitul susține că recompensele morale și bonusurile financiare conduc la obținerea unor idei mai originale și la creșterea inovației. Dar când vine vorba de sarcini creative, acest lucru nu este adevărat.

 

Cercetările sugerează că cele mai creative rezultate se obțin atunci când persoana se bazează pe ambiția și motivația internă – își dorește să facă acel tip de muncă și obține o satisfacție morală când o face bine.

În schimb, munca care rezultă din promisiunea unui câștig extern – cum ar fi banii sau prestigiul – pălește în comparație cu cea autentică.

 

Într-un studiu realizat de HBS, câțiva artiști și sculptori au fost rugați să aducă în fața unui juriu lucrări create pentru propria lor plăcere și lucrări create pentru un proiect în care exista un câștig financiar. Toate creațiile au fost apoi evaluate de juriu, a cărui obiectivitate s-a asigurat prin lipsa oricărei informații despre obiectele de artă la care se uitau.

 

Rezultatele au fost în favoarea pieselor de artă create din plăcere, primind note mai mari din partea juriului și fiind desemnate drept lucrări mai calitative.

 

În acest context, creativitatea are loc atunci când suntem implicați cu totul în ceea ce facem și când avem un interes autentic pentru munca prestată. Stimulentele externe pot interveni în această implicare naturală, sabotând rezultatul final.

 

MIT: Presiunea timpului stimulează creativitatea

^52E9B198D95C458CE34001CE37DB58AEB1E42DC6E5068510BD^pimgpsh_fullsize_distr

Puterea deadline-urilor – dacă nu ar exista, cum am termina ceva vreodată? Și, deși au meritul lor, puse față-n față cu creativitatea s-a dovedit că o limitează.

 

Presiunea și lipsa de timp blochează creativitatea deoarece oamenii nu mai pot aprofunda problema la care lucrează. Fără această concentrare dispare și perioada de incubație, care conduce la momentul de aha precizat anterior.

 

Oamenii au nevoie de timp pentru a ajunge la cele mai bune idei și pentru a le îmbunătăți pe parcurs. Presiunea în acest caz nu îngăduie etape importante pentru rezultatul final.  

 

Când această constrângere de timp devine mai îngăduitoare, oamenii devin mai creativi. Combinată cu autonomia în muncă, această “lejeritate” obține idei valoroase.


Un exemplu pertinent în acest sens vine chiar de la Google, care permitea angajaților să lucreze 20% din timp la proiecte independente care ajutau compania. Așa s-au născut Gmail și AdSense.

***

În ciuda numeroaselor studii, susținute de exemple din realitatea la locul de muncă, cele 5 mituri persistă în continuare în opinia multor oameni. Timpul le-a întărit și le-a rezervat un loc aparte. Însă chiar și așa, odată elucidate, miturile lasă loc unui adevăr îmbucurător, și anume: toți putem avea idei creative.