În Interviuri

[Interviu] Vlad Tăuşance, Director Artistic @Fundaţia Baia Mare 2021

vlad-tausance

Vlad are la activ zece ani de jurnalism, cincisprezece ani în care a susținut cultura alternativă și patru ani de training în creativitate și comunicare. În prezent, acesta este „adoptat” de Baia Mare, ca Director Artistic pentru cel mai îndrăzneț proiect al municipalității, acela de a deveni Capitală Europeană a Culturii în 2021. În 11 mai, Vlad va vorbi în cadrul conferinţei PRbeta despre ce implică, dincolo de teorie, comunicarea culturală.

Ce înseamnă creativitate aplicată?

Dacă scornesc un nou tip de blog culinar pe care nu-l citește nimeni, nu sunt neapărat creativ. Dacă lansez un blog culinar care inventează, pe loc, rețete din resturi sau dintr-un buget restrâns de cumpărături, am reușit să dovedesc creativitate aplicată. Dacă pun pe picioare un program național pentru a hrăni corect și sănătos copii aflați în sărăcie lucie, am inovat un domeniu și pot deschide o șampanie.

Creativitatea are sens doar când rezolvă o problemă reală, personală, profesională sau, dacă suntem cu adevărat puși pe treabă, a societății sau omenirii. Creativitatea aplicată este ”la obiect” și este recunoscută de către comunitatea căreia i se adresează. Restul este inspirație sau imaginație.

Un exemplu de creativitate aplicată în cultură?

Noaptea Albă a Galeriilor mi se pare un eveniment creativ. Pleacă dintr-o durere: lumea se teme cumva de galeriile de artă, nu le prea calcă pragul. Vine cu o soluție: împrietenim publicul cu arta timp de o noapte, într-un eveniment care devine un pretext de socializare.

O recomandare pentru campaniile culturale din România:

Să spună exact ce-și doresc de la noi. Și în cât timp. Și de ce. Și cât costă.

În artă e bine să lași spectatorul sau privitorul să-și tragă singur concluziile. În comunicare, este o prostie.

Un exemplu de creativitate aplicata în politică?

Proiectele Funky Citizens care insistă să facă administrația și politica ușor de înțeles și user-friendly.

O recomandare pentru campaniile electorale din România:

Nu ne luați de proști. Veți avea surprize plăcute dacă faceți minime eforturi de sinceritate și coerență, dacă nu ne mai subestimați.

Trei stereotipuri din campaniile de comunicare din România pe care nu le poţi ignora?

Dragostea oarbă pentru bloggeri fără etică și fără conținut. Conferințele de presă (care presă?). Logo-ul mai mare.

Scrierea autentică vinde?

Doar dacă ești și tu autentic. Doar dacă ai ceva de zis. Nimeni nu vrea să citească banalități autentice scrise de plicticoși. Prost și sincer este o combinație letală. Ba, nu, letal este să fii și harnic.

“Aim High. Be patient.” Cât de sus? Cât de răbdător?

Mi-a luat 18 ani să-mi găsesc zona de performanță profesională și să fiu împăcat cu mine. Simt că este momentul să fac o schimbare majoră de direcție. Poate în Asia. Poate un business la nivel european. Poate să devin milionar. Cât mai departe de status quo și zona de confort.  

Specializare sau hibridizare în carieră? De ce?

Categoric hibridizare. Urăsc gândirea ”app-based” la care ne condamnă smartphone-urile. Avem sute de aplicații, cum avem și sute de profesii, care fac perfect un singur lucru. Evident, aplicațiile și job-urile se demodează, se dovedesc inutile sau redundante. Moment în care apare criza.

Problema este că, profesional și tehnologic, nu mai înțelegem sistemul de operare, că nu mai suntem programatori ai propriei noastre vieți. Ne instalăm, pur și simplu, software nou, gândit și limitat de către alții. Mi se pare un motiv de panică.

De unde vin ideile bune?

Din întrebări bine puse și din ură pentru bine-înțelesuri. Din obsesii și frustrări. Din încăpățânarea de a crede în schimbare.

Sursele tale de creative fitness?

Vin roșu, prieteni deștepți și plecări din țară.

Ce inițiative ai susține dacă ai câștiga la Loto?

Aș susține Baia Mare. Mi-aș pune banii în cultură independentă, educație și ecoturism. Mi-ar plăcea să pot investi în viitorul unui oraș. Sunt convins că aș ieși pe plus rapid.

Previziuni creative? 

Pesimist: Educația decentă va costa din ce în ce mai mult, iar asta va săpa prăpăstii între clasele sociale, dar și între rural și urban.  

Cumva optimist: companiile vor avea un rol din ce în ce mai mare în susținerea educației și culturii. Văd la orizont Opera Unicredit sau Liceul Economic Carrefour.

Optimist: Orașele mici se pot reinventa în jurul unor concepte economice sau culturale deștepte, dacă înțeleg potențialul din knowledge economy.