În Studii de caz

Studiu de caz: MIRA Rehab – proces de dezvoltare

mira

MIRA este o aplicație medicală, adresată persoanelor cu dizabilități locomotorii și specialiștilor medicali care supervizează recuperarea acestora. MIRA își propune să eficientizeze procesul de recuperare fizică, iar conceptul care stă la baza produsului reiese și din titlul său, un acronim pentru Medical Interactive Recovery Assistant.

MIRA Rehab are patru membri fondatori, și anume Alina Călin, Andrei Cantea, Andrei Dascălu și Cosmin Mihaiu și a fost creată în octombrie 2012, în Regatul Unit. Locația a fost aleasă ținând cont de ecosistemul vibrant al startup-urilor din Londra, dar și de proximitatea față de Healthbox Europe, un accelerator cu același sediu, ce a susținut compania atât financiar, cât și ca dezvoltare business, încă de la formarea acesteia.

mira-overview
mira-overviewgames

Identificarea problemei

Recuperarea fizică este un proces îndelungat și uneori ineficient, atât pentru pacient, cât și pentru cel care oferă servicii de recuperare, fie o clinică privată, fie un spital dintr-o rețea de stat. În timpul recuperării, productivitatea pacientului scade, iar ținând cont de incidența ridicată a afecțiunilor locomotorii în populație, un proces ineficient de recuperare determină pierderi economice considerabile.
03-statistics

Una dintre sursele ineficienței este lipsa de motivație a pacientului. Terapia poate fi foarte solicitantă, iar cel care o urmează tinde uneori să își piardă interesul față de programul de reabilitare, conducând în final către o recuperare incompletă sau mult mai îndelungată decât ar fi trebuit să fie cazul.

Ținând cont de dificultățile recuperării, pierderea treptată a motivației este de înțeles. În prezent, după o perioadă petrecută la clinică, pacientul este sfătuit să continue terapia acasă, dar fără îndrumare medicală continuă, ci cu vizite periodice la medic. Cazul naște o problemă, întrucât pacientul, fără încurajare și fără sfatul direct al specialistului, poate ajunge să neglijeze sau să execute incorect exercițiile recomandate în primă fază de către terapeut. Mai mult decât atât, exercițiile din timpul recuperării sunt de multe ori dureroase și dificil de executat, iar ținând cont și de durata în sine a programului de reabilitare, pacientului îi vine greu să fie consecvent în continuarea terapiei.

Definirea soluției

Conturarea conceptului

Pornind de la problema identificată, conceptul soluției a început să se contureze în jurul ideii de a elimina, cel puțin parțial, factorul de intimidare întâlnit în procesul de recuperare fizică. O sursă de inspirație a fost terapia ocupațională, ce încurajează o recuperare prin joc și activități de zi cu zi. Deși este o metodă de terapie practicată și acceptată medical, este totuși relativ dificil de urmat acasă, fără jocuri clinice și indicații medicale. Pornind de la beneficiile terapiei ocupaționale și încercând să depășim limitările descoperite, conceptul nostru s-a dezvoltat sub forma unui produs medical, care urmărește să elimine lipsa de motivație a pacientului prin elemente de gamification și, utilizând elemente de telemedicină, propune o alternativă viabilă de recuperare de acasă, adiacentă ședințelor periodice de recuperare la clinică.
mira-occupationaltherapy

Integrarea componentei medicale

Odată definit conceptul și vorbind de un produs medical, am realizat că procesul de dezvoltare nu poate să aibă loc fără componenta de cercetare medicală, care are rolul de a identifica și specifica cerințele clinice ale pacienților și ale terapeuților. Astfel, niciun joc medical nu ar putea fi construit fără indicațiile precise ale unor specialiști în recuperare fizică. Mai mult, odată încheiat un ciclu de dezvoltare, diferitele modificări aduse aplicației necesită o testare clinică riguroasă înainte de a fi lansate către utilizare generală. Procesul este mai îndelungat și poate mai lent decât în cazul unui produs comercial general, fapt inevitabil, ținând cont de strictețea impusă de mediul medical în care activează MIRA.

Strategia de business

Prin abordarea unei strategii de business, am identificat piața de desfacere a produsului, definind clienții comerciali, competitorii deja existenți pe piață și modalitățile de distribuție. Deși conceptul sugerează două tipuri de utilizatori diferiți, și anume pacientul și specialistul medical, am stabilit că utilizatorii aplicației, despre care vom vorbi în detaliu în strategia UX, nu vor coincide cu clienții comerciali. Mai precis, un specialist medical nu va plăti pentru aplicație, întrucât achiziționarea produsului e o decizie luată de administrația clinicii din care acesta face parte. Deci, clienții MIRA ar urma să fie ori pacienți ca persoane private, ori clinici private sau de stat, ce oferă servicii medicale de recuperare fizică.

În urma unei analize a competitorilor, am ajuns la concluzia că cei deja existenți pe piață, cum ar fi GestureTek, folosesc o tehnologie neactuală, costisitoare și dificil de implementat. Cei aflați încă în stadiul de startup, fără vânzări consistente și fără o prezență semnificativă pe piață, urmează într-adevăr o abordare asemănătoare cu cea urmată de MIRA, dar activează pe piața Statelor Unite. Altfel, strategia noastră vizează în principal piețele din Europa, începând cu Regatul Unit și România, urmând ca pe viitor să luăm în calcul diferite parteneriate pentru o eventuală extindere geografică.

Trasarea strategiei de business ne-a permis să anticipăm unele provocări în distribuția produsului către clienții de tip clinică medicală. Așadar, am hotărât ca inițial să ne axăm către vânzări directe, pentru ca apoi atenția să ajungă în direcția unor parteneriate cu distribuitori de aparatură medicală, ce ne-ar permite o extindere rapidă pe piața identificată.

Strategia UX

Identificarea unei strategii optime de UX a pornit de la definirea enduser-ilor aplicației, împreună cu cerințele fiecăruia dintre aceștia. Procesul a constat în crearea unui set de personas, set restrâns în cele din urmă la două tipuri de utilizatori diferiți: pacientul aflat în recuperare și specialistul medical implicat în reabilitarea acestuia. Profille acestora sunt ilustrate în cele două imagini de mai jos:
mira-patient
mira-physio

Apoi, am încercat să vizualizăm user journey-ul în prezent, cu toate limitările și provocările sale. Pentru a înțelege cum MIRA ar îmbunătăți traseul utilizatorului, am creat câte o diagramă pentru fiecare utilizator identificat, odată cu folosirea aplicației.

Designul interfeței cu utilizatorul

Designul interfeței a pornit de la cerințele specificate în cadrul strategiei UX. Așadar, în primul rând, aplicația va fi împărțită în două module funcționale:

    • Modulul destinat pacientului

Acesta urmează să conțină jocurile medicale adresate pacientului, alături de posibilitatea de a-și urmări propriul progres, atât prin intermediul unor parametri medicali înregistrați de aplicație în timpul ședințelor de recuperare, cât și printr-un sistem de achievements, menit să sublinieze componenta de gamification a produsului și să mențină pacientul captivat pentru o perioadă cât mai îndelungată de timp. Modulul destinat pacientului interacționează cu acesta prin intermediul unei interfețe umane naturale, ce permite înregistrarea mișcărilor corpului pacientului în timp real și transformarea acestora în obiective în cadrul jocurilor.

    • Modulul adresat specialistului medical

Conține funcții de management al pacienților, de gestiune a ședințelor de recuperare și tool-uri medicale de diagnoză, cum ar fi un instrument de „Range of Motion”, capabil să măsoare diferite unghiuri de interes medical. În plus, prin intermediul acestuia, terapeutul poate crea unele exerciții personalizate pentru pacient, exerciții ce ar alterna cu jocurile medicale. Modulul oferă și posibilitatea de verificare a evoluției pacientului, prin intermediul unei fișe medicale care afișează istoricul medical al acestuia și progresul înregistrat, atât în timpul ședințelor de la clinica medicală, cât și de acasă.

Cele două module pot fi separate, cum este cazul aplicației destinate doar uzului acasă, când pacientul nu are acces la funcțiile medicale și de management, sau pot funcționa împreună, așa cum se întâmplă în cazul aplicației pentru uz clinic, adresată atât terapeutului, cât și pacienților ce se recuperează în cadrul clinicii.

În ceea ce privește designul grafic al interfeței, primul lucru stabilit a fost linia estetică generală a aplicației, pentru care am ales un aspect simplu, de tip flat, în care punem accent pe conținut în detrimentul formei. Motivul acestei abordări e natura medicală a produsului, ce determină un volum mare de date afișate către utilizator, date care trebuie să fie mereu în prim plan, în fața altor elemente grafice.

mira-visualelements

Alegerea ne-a condus spre o provocare, întrucât jocurile medicale destinate pacientului ar fi trebuit să se detașeze vizual de natura medicală a aplicației și să ofere o interfață mai caldă și atractivă pentru acesta. Soluția a fost identificarea unui aspect prietenos, cu un feedback vizual mai bogat pentru jocurile medicale adresate pacientului și o abordare mai rece, cu o notă de seriozitate, pentru modulul medical.

Deși oarecum diferite, cele două stiluri trebuiau să ajungă la un punct de întânire, pentru a oferi un aspect unitar și consistent pe parcursul aplicației. Astfel, jocurile medicale sunt mereu încadrate într-o ramă subtilă, ce afișează în timp real informații legate de progresul pacientului pe parcursul sesiunii de recuperare. Între jocuri și la finalul sesiunii, sunt de asemenea afișate informații asemănătoare, într-un mod mai detaliat.

mira-medicalgames

Designul tehnic al aplicației

Designul tehnic a început prin crearea unei arhitecturi a sistemului, care să cuprindă cele două module expuse prin interfața cu utilizatorul. În consecință:

      • Modulul medical, pe lângă implementarea funcționalităților de management, ia rolul unei platforme căreia i se vor atașa celelalte funcționalități;
      • Modulul adresat pacientului conține jocurile medicale, sub forma unor aplicații separate, dar conectate permanent la modulul de bază. Fiecare dintre aceste aplicații va implementa interfața umană naturală care interacționează cu pacientul. Pentru implementarea interfeței, a trebuit să alegem dintr-un număr de senzori externi, cum ar fi accelerometre sau camere video. În final, am optat pentru dispozitivul Microsoft Kinect, care pe lângă un preț accesibil și o disponibilitate comercială ridicată pentru utilizatori, ne permite să monitorizăm cu acuratețe mișcările corpului pacientului.
mira-architecture

În continuare, designul tehnic trebuie să acomodeze cerința de utilizare de acasă, în paralel cu uzul clinic al aplicației. Pentru aceasta, apelăm la o bază de date globală, reținută posibil în cloud, ce permite accesul către datele pacientului din orice mediu.

Decizia a venit însă cu o nouă provocare, întrucât stocarea unor informații medicale personale pe un server extern clinicii ar putea contrazice cerințele legale de confidențialitate medicală. Soluția a fost o implementare hibridă, cu informații sensibile stocate local, în cadrul clinicii și cu datele de recuperare înregistrate prin MIRA, reținute global și accesibile inclusiv de acasă.

Un alt aspect avut în vedere a fost platforma pe care aplicația urma să ruleze. Deși dorim o soluție universală, independentă de sistemul de operare instalat, am hotărât ca cel puțin prima versiune comercială să fie destinată unei singure platforme, urmând ca pe viitor, aplicația să poată migra și către alte sisteme de operare. După o analiză a opțiunilor, am optat pentru platforma Windows, în special pentru că permite o integrare rapidă cu senzorul Kinect.

Procesul de dezvoltare

În timpul procesului de dezvoltare, se pune în principal accent pe componenta clinică. Înainte de a crea un joc de recuperare sau de a adăuga diferite funcții medicale, trecem printr-o etapă de cercetare, în care definim specificațiile clinice ale funcționalităților planificate. Etapa de cercetare are loc împreună cu diferiți medici sau terapeuți, cu care colaborăm în dezvoltarea produsului. Odată stabilite specificațiile inițiale, urmează o perioadă de design și apoi implementarea în sine a funcționalităților.

Procesul este unul circular, cu cicluri de dezvoltare restrânse și numeroase. Abordarea ne permite să atingem un număr cât mai mare de release-uri, ce pot fi apoi testate atât tehnic, cât și medical, cu pacienți reali. Încercăm să urmăm un proces de Lean Agile, recomandat de altfel startup-urilor și necesar unei aplicații medicale, întrucât testările periodice au rolul de a confirma viabilitatea medicală a produsului, obligatorie pentru comercializarea acestuia.

Provocări

Printre primele dificultăți întâlnite a fost necesitatea unei abordări medicale a produsului, deoarece, ca membri fondatori, niciunul dintre noi nu avea cunoștințele necesare în domeniu. Drept răspuns, am încercat să creăm o rețea de specialiști medicali, interesați de proiect și dispuși să colaboreze cu noi în dezvoltarea acestuia. Mai mult, am reușit să găsim un consilier medical, cu experiență în recuperare fizică: Dr. Bibhas Roy, chirurg ce profesează în cadrul Central Manchester NHS Foundation Trust.

O altă provocare întâlnită la începuturile proiectului a fost alegerea unui senzor extern, capabil să înregistreze cu acuratețe pacientul, acuratețe necesară pentru a crea jocurile medicale ce aparțin de MIRA. În faza inițială, Microsoft Kinect nu era disponibil într-o variantă comercială, iar soluția cea mai bună a fost să folosim un set de accelerometre pentru a crea interfața cu utilizatorul.

S-a dovedit o soluție parțială, deoarece accelerometrele nu ofereau o acuratețe acceptabilă medical, iar, în plus, erau atașate corpului utilizatorului, creând un ușor disconfort odată cu folosirea îndelungată. Problema a fost rezolvată în momentul în care am putut implementa o soluție bazată pe Microsoft Kinect. Avantajele au fost semnificative, întrucât am reușit atât să înlăturăm disconfortul creat de senzorii atașați, cât și să obținem un set de date mult mai precise.

În ceea ce privește dezvoltarea business, provocarea inițială a fost găsirea unor surse de finanțare ce ar fi permis implementarea aplicației și testarea medicală a acesteia. Soluția a fost înscrierea în acceleratorul Healthbox Europe, care, pe lângă fondurile inițiale, ne-a oferit și oportunitatea de dezvoltare într-un mediu de mentorat și de contacte relevante pentru noi. Însă, costurile de marketing și distribuție nu se încadrează în bugetul actual, motiv pentru care continuăm să identificăm noi modalități de strângere de fonduri.

Concluzii

În prezent, MIRA urmează un set de testări medicale în România și Regatul Unit și e în proces de obținere a certificatelor necesare comercializării produsului. O primă variantă comercială va fi disponibilă în cursul anului curent.