În Tips & Tricks

Afișul: Principii și elemente de compoziție

afișul compoziție

Într-un articol anterior, am discutat despre momentele cheie care au marcat istoria afișului și am prezentat o parte din lucrările semnificative create de-a lungul timpului. Astăzi vom aborda acest subiect dintr-o perspectivă mai pragmatică și vom trece în revistă principiile și elementele de bază în realizarea afișelor.

Cuprins:

Calitățile unui afiș
Simplitatea
Acuratețea informației
Actualitatea
Caracterul persuasiv și naturalețea
Elementele grafice ale unui afiș
Linia
Forma
Culoarea
Spațiul
Textul
Textura
Dimensiunea elementelor
Principii în designul afișelor
Centrul de interes
Echilibrul
Contrastul
Dinamismul
Alinierea
Unitatea
Trebuie menționat încă de la început faptul că procesul de realizare a unui afiș nu presupune parcurgerea strictă a unor pași; bineînțeles, este indicat să țineți cont de anumiți factori, însă diferența va fi dată de spontaneitate, naturalețe și depășirea fricii de a rupe barierele teoretice.

Finalitatea unui afiș are caracter pragmatic, însă latura estetică joacă și ea un rol important, motiv pentru care un afiș trebuie să depășească limitele unei simple imagini care transmite un mesaj. De aceea, este nevoie nu doar de o bază solidă de cunoștințe teoretice, dar și de o doză de nebunie care îi conferă unui afiș profunzime, prospețime și, de ce nu, excentricitate.

Să vedem în cele ce urmează care sunt elementele cele mai importante care dau contur afișelor și principiile de bază ale realizării acestora.

.

Calitățile unui afiș

.

Simplitatea

Oamenii trebuie să citească un afiș, nu să-l rezolve ca pe o problemă de matematică: un afiș bun este un afiș care nu doar transmite informații, ci unul care transmite ceva chiar înainte de a fi citit, deci care nu necesită un efort supraomenesc pentru a fi descifrat. Un afiș prea criptic, prea încărcat de detalii și ornamente implică un nivel ridicat de entropie, de dezordine, iar informația principală se poate pierde cu ușurință în excesul de zel și creativitate.

Un sfat util este următorul: dacă un element nu are niciun scop în cadrul unui afiș și vi se pare că este acolo doar pentru că este drăguț, poate că e mai bine să renunțați la el, pentru că prezența lui nu face decât să atragă atenția într-un mod nejustificat. Keep it simple, keep it clean!

.

Acuratețea informației

Un afiș trebuie să spună o poveste în cuvinte puține: trebuie să aibă un mesaj atrăgător, scurt și la obiect, să fie ușor de reținut și plăcut din punct de vedere vizual. Simpla corectitudine compozițională nu face un afiș să fie reușit, dacă este lipsit de substanță sau de un mesaj bine conturat și convingător. Până la urmă, un afiș trebuie nu doar să atragă atenția, dar să transmită mesaje care să informeze și să genereze anumite reacții, de la schimbări de atitudine la schimbări de comportament.

.

Actualitatea

Tendințele în arta grafică, în general, și în crearea afișelor, în particular, urmează linia generală a schimbărilor în tehnologie sau celelalte arte. Spre exemplu, un poster cu influențe renascentiste n-ar avea un impact major pozitiv într-o eră a minimalismului, dimpotrivă, ar putea părea învechit și de prost gust. La fel cum un tablou minimalist ar fi nepotrivit pentru perioada Renașterii. Însă dacă adaptăm o idee arhaică contextului social și cultural actual, s-ar putea ca rezultatul să fie unul favorabil (cum este, de exemplu, redarea minimalistă a motivelor folclorice atât de practicată în ultima perioadă).

.

Caracterul persuasiv și naturalețea

Indiferent dacă vorbim despre afișele politice, sociale, comerciale sau de informare, acestea trebuie să convingă oamenii să agreeze și să accepte o idee, un concept, un produs, o persoană, un eveniment sau o cauză. Este important ca un afiș să transmită o idee fără a se folosi de exagerări la nivel de text, culori și forme. Caracterul persuasiv al unui afiș este dat de împletirea celor două componente, cea textuală și cea grafică: un afiș cu un text bun, dar cu o grafică îndoielnică sau un afiș cu o grafică de excepție, dar cu un text mediocru, are șanse mici de a își atinge obiectivele.

Caracterul persuasiv este în strânsă legătură cu naturalețea unui mesaj. Dacă afișul este bazat pe elemente forțate, nefirești, sunt șanse mici ca mesajul să fie bine primit de public. Iar naturalețea poate privi atât elemente care țin de vizual (linii, forme, culori), de text sau de modul și contextul în care publicul ia contact cu afișul respectiv. Țineți cont așadar și de locul în care afișul va fi distribuit, timpul de expunere a acestuia, direcția de citire etc.

.

Elementele grafice ale unui afiș

.

Linia

Sursă imagine
Sursă imagine

Linia este un element fundamental în grafică, care se comportă ca o graniță între idei și permite vizualizarea acestora într-un timp foarte scurt. Poziția și orientarea liniilor au o simbolistică aparte; linia orizontală denotă relaxare, cea în diagonală denotă mișcare, iar cea verticală, putere, așa că fiți atenți la aceste elemente ori de câte ori vă decideți să creați un afiș.

În funcție de felul liniilor (curbe, drepte, zigzag, orizontale, verticale), ele sunt folosite pentru a exprima diverse stări, pentru a direcționa privitorul către centrul de interes al afișului sau pentru a pune în evidență diverse suprafețe. Liniile pot accentua un anumit contrast, anumite forme sau idei. Mai plastic spus:

O linie este un punct care a ieșit la plimbare.
– Paul Klee

.

Forma

Sursă imagine
Sursă imagine

Orice afiș, cu sau fără elemente prea multe, implică existența unei forme. Afișul, în sine, este o formă. Această formă înseamnă mărime, cu sau fără semnificații, grosime, uneori volum și este una dintre componentele fundamentale în design. Dacă simplificăm situația, o formă este o grupare de linii care dau naștere unei suprafețe, cu scopul de a evidenția un concept și este folosită pentru a defini legături între diverse idei. Indiferent de felul acesteia (geometrică, organică, abstractă, pozitivă, negativă), o formă spune o poveste, accentuează o idee, organizează și susține informația.

.

Culoarea

Sursă imagine
Sursă imagine

Atunci când elaborați un afiș, este foarte bine să aveți în vedere cel puțin noțiunile fundamentale legate de teoria culorilor și semnificația acestora. S-ar putea ca excesul de culoare sau anumite combinații să inducă privitorul în eroare sau să nu susțină mesajul comunicat de afiș, așa că nu este indicat să le folosiți după ureche sau după gust, ci ca un element cu o anumită funcție și semnificație pentru compoziția voastră.

.

Spațiul

Sursă imagine
Sursă imagine

Spațiul reprezintă distanța dintre elementele care compun un afiș, făcând legătura între ele și are rolul de a oferi echilibru compozițional. Prin intermediul spațiului, textul este mult mai lizibil, formele sunt scoase în evidență și mult mai bine focalizate. În același timp, spațiul, în combinație cu liniile, direcționează privitorul, oferă eleganță afișului și separă ideile atunci când este cazul. Dacă vreți să vedeți câteva exemple de utilizări creative ale spațiului negativ, puteți citi acest articol.

.

Textul

Sursă imagine
Sursă imagine

Procesul de elaborare a mesajului care însoțește un afiș înseamnă nu doar alegerea unei teme și a unei semnificații, dar și alegerea unui font, a mărimii acestuia, dispunerea și integrarea lui în compoziție. Există câteva reguli de bază în typography de care este bine să nu uitați și care vă pot ajuta în orice demers creativ. Dacă vorbim despre mesajul propriu-zis, amintiți-vă de trăsăturile afișului pe care le-am menționat mai sus și aplicați-le și în acest caz: un text trebuie să fie simplu, clar, actual, persuasiv și cât mai natural.

.

Textura

Sursă imagine
Sursă imagine

Textura se referă atât la suprafața propriu-zisă a unui afiș care poate fi simțită tactil de către oameni, cât și la modul de redare a acesteia prin intermediul fonturilor sau a efectelor și tehnicilor grafice folosite, care pun la încercare imaginația publicului. Așadar, textura unui afiș poate fi simțită sau doar văzută; în ambele cazuri, ea sugerează ideea de volum sau de profunzime.

.

Dimensiunea elementelor

Sursă imagine
Sursă imagine

Se întâmplă să interacționăm cu un afiș de la o distanță considerabilă, astfel că nu putem analiza la o primă vedere prea mult, dar sesizăm forme și blocuri de text de diverse mărimi. Așa cum este normal, formele și textele mari sunt mult mai vizibile decât cele mijlocii sau mici, însă nu exagerați cu maximizarea acestora doar de dragul de a ieși în evidență. Vom vedea în continuare că fiecare afiș are unul sau mai multe centre de interes, atent alese și plasate, astfel încât privitorul să nu fie indus în eroare sau „atacat” vizual.

.

Principii în designul afișelor

.

Centrul de interes

Sursă imagine
Sursă imagine

Centrul de interes este acea zonă din afiș care atrage privirea înainte ca acesta să fie parcurs în detaliu. Nu este obligatoriu să îl întâlnim în centrul fizic al afișului; crearea unei zone de interes depinde mult de elementele din jurul acesteia, fie că vorbim de forme, linii, spații sau culori.

În același timp, un afiș poate avea mai multe centre de interes unite printr-o linie imaginară: un element simbolic semnificativ și un text atrăgător sunt exemple de centre de interes în cadrul aceluiași afiș, atât timp cât există o legătură între acestea, iar celelalte componente ale afișului oferă continuitate și echilibru. Un centru de interes poate fi sugerat prin linii, forme, umbre, contraste, nu neapărat prin expunerea concretă a acestuia.

.

Echilibrul

Sursă imagine
Sursă imagine

Când vorbim despre echilibru, vorbim despre simetrie, proprietatea unui ansamblu spațial de a fi alcătuit din elemente reciproc corespondente și de a prezenta, pe această bază, anumite regularități; ochiul uman percepe cu ușurință aceste particularități, motiv pentru care designerii folosesc simetria pentru ușurarea experienței unui privitor cu o imagine.

Echilibrul se referă la greutatea vizuală a unei imagini; dacă ne referim strict la simetrie, aceasta nu se aplică unui singur obiect sau doar în cazul formelor regulare, uniforme. Totodată, echilibrul poate fi atins prin intermediul culorilor și al semnificațiilor acestora, al utilizării spațiului, mărimilor, contrastelor, formelor, liniilor etc.

.

Contrastul

Sursă imagine
Sursă imagine

Contrastul presupune alăturarea a două elemente antitetice: fie că vorbim despre linii, forme, umbre, culori, spații, texturi și combinațiile dintre ele, folosirea contrastului are scopul de a scoate în evidență o anumită idee. Orice element care intră în alcătuirea unui afiș poate fi manipulat în vederea obținerii contrastului.

Ceea ce atrage la acest principiu este ușurința cu care orice element se poate opune altui element și impactul pe care această relație îl are: culori calde – culori reci, culori complementare, mărimi mari – mărimi mici, forme organice – forme geometrice, texturi fine – texturi aspre, linii lungi – linii scurte, umbre – lumini etc.

.

Dinamismul

Sursă imagine
Sursă imagine

Dinamismul se află în strânsă legătură cu modul în care este „citit” un afiș și cu complexitatea acestuia; se referă la modul în care sunt combinate elementele unei lucrări ,cu scopul de a ghida privitorul înspre ideea principală. Majoritatea designerilor apelează la linii pentru a crea dinamism în cadrul unui afiș, însă oricare alt element grafic poate fi folosit în acest scop.

.

Alinierea

Sursă imagine
Sursă imagine

Părțile componente ale unui afiș nu trebuie să pară că au fost aruncate pur și simplu pe o bucată de hârtie. Prin aliniere, se creează o conexiune vizuală între acestea, iar modul în care acestea sunt așezate, indiferent de spațiile dintre ele, oferă privitorului o parcurgere logică a afișului.

Când vorbim despre aliniere, ne gândim adesea la un bloc de text așezat în pagină în diverse moduri. Însă trebuie să ținem cont și de cultura din care face parte publicul: în unele culturi, citirea se face de la stânga la dreapta, în altele, de la dreapta la stânga. Unele teorii spun că paragrafele lungi trebuie aliniate la stânga, însă nu există o regulă absolută. Aveți mereu în vedere contextul în care privitorul va avea contact cu afișul și modul de „lectură” a acestuia.

.

Unitatea

Sursă imagine
Sursă imagine

Elementele care alcătuiesc un afiș trebuie să se afle într-o permanentă condiționare reciprocă, să vină unul în continuarea sau în completarea celorlalte în mod natural și să formeze astfel un tot unitar.

Când vorbim despre afișe, vorbim despre comunicarea unor mesaje în mod vizual, ceea ce înseamnă că mesajul va fi transmis prin culori, forme, spații, texturi, lumini, umbre, texte etc. Modul în care aceste variabile se împletesc reprezintă un prim pas în atingerea scopului unui afiș. Este important să aveți în vedere că aceste elemente de compoziție au un tip de dinamism, când sunt izolate, și un alt tip, când sunt grupate.

***

Crearea unui afiș presupune cunoașterea unor elemente teoretice și respectarea unor principii de bază, însă creativitatea și „amprenta personală” sunt cele care fac diferența. De aceea, nu uitați să ieșiți, din când în când, în afara barierelor teoretice și să vă lăsați imaginația liberă. Uneori, un strop de spontaneitate dă unui afiș acel je ne sais quoi de care are nevoie pentru a se face remarcat.