În Tips & Tricks

Cum să creezi un chestionar eficient pentru o cercetare calitativă

cercetare-calitativa

Chestionarele calitative sunt o modalitate foarte bună de a obţine informaţii în profunzime despre anumiţi subiecţi. Acestea reprezintă instrumente importante prin care poţi primi un feedback real. Totodată, ele urmăresc să exploreze comportamentul oamenilor şi se axează pe ceea ce gândesc aceştia. Analizăm în continuare care sunt cele mai importante elementele în realizarea acestui instrument de cercetare.

Înainte, e necesar să înţelegem care este diferenţa între chestionarul creat pentru o cercetare cantitativă şi chestionarul pentru cercetarea calitativă.

Chestionarul cantitativ numără rezultatele: câţi oameni fac un anumit lucru (sau câţi spun că fac acel lucru). El este utilizat atunci când răspunsurile la întrebări pot fi date prin una sau mai multe căsuţe de selecţie. După cum sugerează şi numele, chestionarul cantitativ este despre numere, statistici, procente.

Subiecţii furnizează un răspuns care corespunde unui număr, cum ar fi alegerea de la 1 la 5, pe un scor de satisfacţie. Acest număr este păstrat într-o bază de date, iar acea bază de date poate fi folosită pentru o analiză statistică.

Chestionarul calitativ foloseşte în principal întrebări deschise. Acesta cere exprimarea părerilor în răspunsuri libere mai degrabă decât răspunsuri prin bifarea unei căsuţe.

Chestionarul calitativ cere comentarii, opinii, feedback şi alte tipuri de răspunsuri. Poţi chestiona mai puţini oameni, în cazul acesta, şi vei obţine informaţii substanţiale şi personale.

 

Iată care sunt elementele esenţiale prin care să construieşti un chestionar calitativ eficient şi de ce trebuie să ţii cont în realizarea lui:

Introducerea

Chestionarul are nevoie de o introducere, pentru ca subiecţii să înţeleagă despre ce este vorba înainte de a răspunde la întrebări. Aceasta ar trebui să cuprindă:

  • o formulă de adresare, prin care să inviţi la completarea chestionarului;
  • scopul principal;
  • precizări care ţin de durata completării chestionarului şi de ce este nevoie de aceste răspunsuri.

Nu te pierde în detalii, fii cât se poate de concis!

 

Stabileşte obiective clare

Înainte de a realiza întrebările propriu-zis, fă o listă cu ceea ce îţi doreşti să obţii prin acest chestionar. Lista poate conţine mai multe obiective, care să fie clare şi bine definite, pentru tine, în primul rând.

Construieşte întrebări pornind de la aceste obiective.

Nu le pierde din vedere pe tot parcursul cercetării tale, iar atunci când nu eşti sigur de un anumit aspect, încearcă să te întorci la lista respectivă şi să verifici dacă întrebarea ta face referire la unul dintre obiective. Astfel, nu vei da greş.


Principii în construirea întrebărilor

  1. Ţine cont de limba în care scrii chestionarul, acesta trebuie adaptat şi tradus ori de câte ori este nevoie, pentru că întrebările au sensul lor şi oamenii trebuie să înţeleagă exact la ceea ce te referi;
  2. Foloseşte un limbaj simplu. Evită termenii de specialitate (dacă nu pot fi înlăturaţi, este bine să îi explici). Întrebările nu trebuie să conţină abrevieri, acronime sau termeni tehnici. Limbajul trebuie să fie simplificat pe cât posibil şi potrivit pentru nivelul de educaţie al audienţei. Un astfel de exemplu:intrebari-chestionar13. Este tentant să includem exemple atunci când formulăm o întrebare, pentru a fi cât mai expliciti. Acest lucru este greşit. Întrebările din chestionar nu trebuie să influenţeze publicul, ci să genereze un răspuns cât mai real. Aşadar, nu menţionăm nicio denumire în întrebări:intrebari-chestionar24. Întrebările trebuie să fie neutre. Dacă vrei ca oamenii să fie sinceri, este necesar să eviţi întrebările care ar putea să-i determine să răspundă într-un anumit fel.În următorul exemplu, întrebarea sugerează că politica nouă este bună, pentru că induce această idee prin precizarea cuvântului („good”). De altfel, fără acest cuvânt, într-o altă formulare, întrebarea oferă spaţiu de gândire şi libertate subiecţilor.
intrebari-chestionar3

Pentru început, testează-ţi chestionarul

În momentul în care ai o schiţă a întrebărilor tale, chiar dacă acestea nu sunt complete, asigură-te că vei testa chestionarul. Iată câteva modalităţi:

  • cere feedback colegilor;
  • roagă-i să-ţi adreseze cel puţin o întrebare care să clarifice fiecare întrebare din chestionarul tău, în felul acesta, poţi reformula;
  • faceţi o dezbatere pe acest subiect, cu idei pro şi contra.


Analiza datelor

Tipurile de întrebări pe care le aplici sunt în strânsă legătură cu tipurile de analize pe care le poţi face. Întrebările pot fi:

  • cu răspunsuri variate sau un singur răspuns
  • seturi de întrebări deschise sau închise
  • întrebări opţionale sau obligatorii
  • întrebări de rating
  • întrebări de ranking

Analiza acestora se va face prin interpretare,  ţinând cont de conţinut şi nu de cantitate.

Tipurile de informaţii pe care le ceri şi formatul acestora ar trebui să se bazeze pe obiectivul de cercetare, care trebuie să fie bine definit de la început. Spre exemplu, nu întreba de vârstă dacă aceste informaţii nu duc la o acţiune specifică şi nu te ajută în niciun fel.


Răspunsuri variate vs un singur răspuns

Oamenii se pot afla în situaţia în care le este greu să dea un singur răspuns sau simt nevoia să exemplifice mai amănunţit. De aceea, răspunsurile variate pot fi o opţiune bună pentru chestionarul calitativ.

În ceea ce priveşte acest aspect, contează ce anume aleg oamenii să spună, cum anume vor să spună şi mai puţin în câte fraze aleg să spună toate acestea. Conţinutul este cel care trebuie interpretat. Variantele cu un singur răspuns sunt întâlnite mai des în chestionarul de tip cantitativ.

 

Răspunsuri deschise vs răspunsuri închise

Răspunsurile deschise sunt de preferat în chestionarul calitativ. Chiar dacă acestea necesită o mai mare testare şi analiză a datelor, este indicat să fie folosite.

În faza de testare, variabilitatea răspunsurilor deschise te poate ajuta să decizi dacă în varianta finală a chestionarului tău, întrebarea trebuie modificată, în funcţie de cum reacţionează audienţa.

Totodată, cercetarea de tip calitativ se axează pe conţinut, pe cât de relevant este acesta. Pentru a înţelege care este diferenţa între cele două tipuri, avem cele două situaţii:

intrebari-deschise

Atenţie la întrebările personale

E ok să existe acele întrebări de început, care ţin de identitate, dar nu trebuie mers prea departe.

Oamenii pot fi uşor incomodaţi atunci când li se cer detalii, iar acest lucru poate afecta ratele de răspuns.

De aceea, oamenii au dreptul de a nu răspunde. Trebuie specificat că întrebările sunt, în cazul acesta, opţionale.

 

Formularea unor termeni

Utilizarea unor termeni precum „esenţial”, „util”, „frecvent” în formularea întrebărilor poate crea confuzii.

Aceşti termeni cer oamenilor să ia decizii, uneori chiar pripite, în mod involuntar, dacă nu sunt folosiţi cum trebuie.

Spre exemplu, în loc să întrebi „Este X esenţial pentru Y?” poţi spune „Cum crezi că este X pentru Y?”. Diferenţa este una subtilă.

Ce termeni poţi folosi cu încredere în formularea întrebărilor şi în ce mod:

  • „cum”, „ce” – îi poţi folosi la începutul întrebărilor
  • spune-i cititorului ceea ce vrei să  „descoperi”, „generezi ”, „identifici” sau să „descrii”
  • foloseşte construcţia  „ce se întâmplă…” pentru a îndemna audienţa să descrie

Elemente vizuale

Pe lângă importanţa conţinutului, trebuie să avem în vedere şi elementele de design în conceperea unui astfel de chestionar. De multe ori, ele pot influenţa respondenţii, ba chiar pot să modifice ratele de răspuns.

Elementele vizuale implică diferite dimensiuni şi tipuri de font, culori, forme, imagini sau formatare.

 

Iată câteva reguli generale despre cum poţi să-ţi optimizezi chestionarul calitativ în funcţie de design:

  • Alege o culoare care să se potrivească conţinutului şi gândeşte-te ce impact va avea ea şi ce sentimente o să trezească. Dacă în spatele cercetării tale se află un brand, ar fi bine să foloseşti în designul chestionarului, culorile brandului.
  • Ţine cont de fonturi şi alege unele potrivite eşantionului tău. Spre exemplu, nu poţi folosi nişte caractere rotunjite, cu aspect jucăuş, dacă cercetarea ta are la bază o temă foarte serioasă.  De asemenea, nu utiliza fonturi diverse în redactarea chestionarului. Mai degrabă poţi folosi fonturi din aceeaşi familie pentru a te asigura că păstrezi acelaşi stil. 
  • Subiecţii pot fi influenţaţi de imagini, drept pentru care poţi introduce diverse, acolo unde este cazul, pentru a completa textul.

Cu cât mai scurt, cu atât mai bine

Oamenii nu au întotdeauna timp să completeze chestionare lungi sau tind să se plictisească destul de repede.

Ca o regulă generală, este de preferat ca întrebările să fie limitate la un număr de 10, sau chiar mai puţine. Asigură-te că întrebările sunt în strânsă legătură cu obiectivele.

Există platforme care te pot ajuta

Pentru a-ţi uşura munca poţi să faci apel la platformele care există deja şi care au diverse modele deja construite:  Google FormsSurvey Monkey, 123ContactForm, Digsite etc.

***

Am menţionat doar câteva aspecte de care să ţii cont în crearea unui chestionar calitativ eficient. Trebuie să ai în vedere că cercetarea de tip calitativ înseamnă mai mult decât reguli, este o activitate care necesită timp, planificare şi resurse. Succes!