În Tutoriale

Tutorial: Cum să faci un audit SEO

audit-seo

În tutorialul de faţă, îţi voi arăta cât de captivant poate fi SEO, cât de importantă este imaginea de ansamblu asupra unui site pe care îl analizezi şi cum poţi dezvolta practic un audit SEO astfel încât să te iubească toţi clienţii.

Acest material face parte din: Tema lunii iunie

 

SEO înseamnă strategie pe termen lung. Blah.

 

În SEO, primul de impresionat este clientul, nu Google. Whoaa.

 

Google Analytics şi Search Console sunt cei mai buni prieteni ai unui specialist SEO. Mda.

 

Toate cele 3 afirmaţii de mai sus sunt adevărate, dar plictisitoare.

 

Care mai e distracţia dacă munca unui specialist SEO presupune, la prima vedere, doar date brute pe care trebuie să le procesezi, excesiv de multă grijă şi – panică, panică, panică – la gândul penalizărilor Google sau un procent mult prea puţin de control asupra rezultatelor muncii tale?

 

Adevărul e că Google seamănă cu un mare câmp de bătălie. 

Gândeşte… Game of Thrones.

Iar pe un câmp de război, toţi combatanţii vin înarmaţi şi poziţionaţi strategic, nu-i aşa? Ei, armele tale sunt tacticile de SEO.

 

Dacă vrei să câştigi, trebuie să porneşti la drum cu o strategie bazată pe o analiză completă, dar şi pe previziuni.

Trebuie să ai la îndemână instrumente de SEO şi un hocus-pocus, ceva, care să te diferenţieze de concurenţă.

 

Şi deoarece totul porneşte de la analiză, trebuie să fii conştient că nu poţi începe absolut niciun proiect SEO fără un audit complet, în prealabil.

 
Cu ce se mănâncă un audit SEO?


Auditul SEO este un aperitiv delicios pentru orice specialist SEO (metaforic vorbind, d’ooh).

 

Acesta te ajută să descoperi oportunităţi de optimizare pentru fiecare campanie SEO de care te ocupi, iar scopul său este, în principal, să identifice punctele slabe, lipsurile şi elementele care pun beţe în roate în calea performanţei unui site.

 

Cea mai tare chestie după ce faci un audit este că rămâi cu o listă de lucruri de rezolvat. Un checklist de care te poţi ocupa ulterior într-un interval de timp stabilit chiar de tine.

 

În ceea ce priveşte momentul potrivit pentru un audit SEO, din experienţa mea, în cadrul agenţiei în care lucrez, auditul este realizat obligatoriu la începutul preluării oricărui proiect nou de SEO, dar se poate dezvolta şi la fiecare 3 luni (depinde de cât de nou sau vechi este un site, de amploarea acţiunilor pe care le realizăm etc.).

 

Dar de ce ai nevoie să ştii cum se face un audit SEO?

 

Orice specialist SEO trebuie să ştie cum se face un audit SEO.

Practic, e instrumentul nostru de bază, elementul de la care porneşte întreaga strategie şi o colaborare fructuoasă între tine, ca specialist, şi client.

 

Hei, în definitiv, poţi chiar să te specializezi doar în audit şi apoi să laşi partea de implementare pe seama clientului sau a propriei lui echipe / agenţiei cu care lucrează (deşi o agenţie serioasă întotdeauna va realiza şi propriul audit).

 

Eşti pregătit să afli, pas cu pas, cum se face un audit SEO ca la carte?

Hai să trecem la treabă!

 

Cum dezvolţi, practic, un audit SEO

 

1. Stabilirea obiectivelor

Ca şi orice plan şi strategie şi campanie, un audit SEO începe cu stabilirea obiectivelor. Până la urmă, de ce ai face un audit dacă n-ai niciun scop?

 

Când începi un proiect SEO – în definitiv, doar o altă formă de marketing digital – stabileşte şi un sfârşit, o linie de finish pe care să o treci cu surle şi trâmbiţe. Şi confetti.

 

În această etapă este ideal să colaborezi activ cu clientul tău (cel mai probabil, proprietar de afacere) şi să stabiliţi împreună scopul ţinând cont atât de obiectivele SEO, cât şi de obiectivele de business.


De exemplu:

“În următoarele 6 luni, site-ul exemplu.ro va creşte cu 60% în vizibilitate organică”.

“Site-ul exemplu.ro va rankui pe prima poziţie pentru grupurile de cuvinte cheie x, y, z în următoarele 12 luni”.

“Site-ul exemplu.ro va creşte profilul de backlink-uri de la 30 de domenii la 100 de domenii în următoarele 6 luni”.

 

Practic, gândeşte-te la indicatorii de performanţă SEO (KPIs) şi combină-i cu cei de business. Şi Tadaaa!, ar trebui să ai obiective strategice bine stabilite.

 

2. Analiza tehnică a site-ului

Înainte de a verifica elementele de ranking propriu-zise din site şi din afara lui, există câteva lucruri tehnice despre care trebuie să fii sigur că există şi funcţionează.

 

• Viteza de încărcare a site-ului  

Poţi să faci şi miracole din punct de vedere SEO dacă site-ul de care te ocupi are nevoie de câţiva ani-lumină pentru a se încărca (sau mai mult de 3 secunde).

 

Plus, dacă site-ul e leneş, poate fi penalizat.

Foloseşte PageSpeed Insights pentru a verifica timpul de încărcare.

 

• Accesabilitatea

Altfel spus, identifică paginile care permit motoarelor de căutare să le acceseze.

 

La acest capitol, elementele ce influenţează accesabilitatea sunt fişierele robots.txt, Sitemap-ul (harta site-ului), redirect-urile, protocolul criptat (https) şi altele.


Cu ce instrument poţi verifica accesabilitatea site-ului analizat?

Foloseşte Google Search Console (fostul Webmaster Tools) sau Screaming Frog, gratuit până la 500 de URL-uri.

 

La ce să fii atent?

  • Fişierele robots.txt trebuie să fie configurate corect – să permită indexarea paginilor sau, dacă este cazul, să ascundă anumite pagini (de exemplu, pagini cu informaţii sensibile sau pagini în care programatorii încă mai lucrează);
  • Să existe un sitemap.xml adăugată în contul de Search Console – un fişier care indică spiderilor Google (sau altor motoare de căutare) paginile şi arhitectura site-ului, facilitând indexarea;
  • Fişierul robots.txt să specifice locaţia sitemap-ului – din nou, ajută boţii motoarelor de căutare să o găsească uşor şi să indexeze site-ul mai repede;
  • Protocolul criptat (https în loc de http) – chiar dacă nu este vorba de un magazin online, în care certificatele SSL sunt obligatorii, până şi un blog ar trebui să aibă protocol securizat dacă adună adrese de mail – acest element este luat în considerare şi la rankarea site-ului;
  • Redirect 301, în loc de 302 (dacă este cazul) – în cazul 302 (redirect temporar), Google nu acordă aceeaşi vizibilitate adresei noi, ci este posibil să o considere conţinut duplicat;
  • Rezolvarea erorilor de tip 404 – ai grijă mare la paginile ce pot fi accesate, dar întâmpină utilizatorii cu un mesaj de eroare (mai ales dacă este nepersonalizat);
  • Redirect www la non-www sau alegerea unui domeniu preferat – dacă site-ul de care te ocupi are mai multe variante de domeniu “http://exemplu.ro/”, “http://www.exemplu.ro”, “https://exemplu.ro” sau “https://www.exemplu.ro”, fă redirect către domeniul pe care vrei sa îl indexeze Google.

• Indexabilitatea

Lansează o comandă “site:exemplu.ro” (fără ghilimele şi cu adresa site-ului pe care îl auditezi).

índexare

Numărul de rezultate obţinut este rareori corect în totalitate, dar chiar şi această estimare îţi este utilă pentru a face comparaţia cu harta site-ului.

Dacă numerele diferă foarte mult faţă de Sitemap şi raportul site crawl din Search Console, e posibil să existe două situaţii: fie site-ul a fost penalizat (când Google îţi spune că ai mai puţine pagini decât ştii tu), fie ai conţinut duplicat (atunci când numărul afişat la comandă este mult mai mare decat volumul real).

 

  • Există versiune pentru mobil / design responsive – pentru Google prioritară este experienţa clientului, indiferent dacă acesta accesează site-ul de pe desktop sau un dispozitiv mobil. Lipsa optimizării pentru mobil duce la scăderea invariabilă a poziţiei site-ului respectiv. Şi ce se întâmplă dacă nu e vizibil? Într-un anume fel, poţi spune chiar că nu există.
  • Paginile nu conţin elemente Flash – acestea interferează cu experienţa utilizatorului şi sunt binecunoscute pentru problemele de securitate. E recomandat să renunţi la elementele Flash.
  • Paginile nu conţin tag-uri iFrame – acestea nu sunt suportate de toate motoarele de căutare, iar dacă încerci să le accesezi într-o astfel de situaţie, site-ul poate apărea incomplet sau gol.

 

Vom mai discuta despre câteva elemente tehnice pe parcursul acestui articol, la capitolele cele mai relevante.

 

3. Analiza cuvintelor cheie

Practic, analiza cuvintelor cheie e un fel de mini audit într-un audit mai complex. Totuşi, în practica de zi cu zi vei observa că majoritatea clienţilor nu vin de la început cu un set de cuvintele cheie, ci e treaba ta să le descoperi.

 

Iată paşii pe care trebuie să îi parcurgi:

  • Centralizează toate cuvintele cheie pe care le are deja clientul într-un fişier Excel sau alt program de calcul tabelar;
  • Foloseşte instrumente precum MOZ, SEMrush, MintMetrics etc. pentru a verifica poziţia actuală a cuvintelor cheie;
  • Poţi folosi aceleaşi intrumente pentru a verfica poziţia competitorilor pe cuvintele cheie respective.

 

Dacă nu ai o listă şi vrei să găseşti cele mai bune cuvinte cheie pentru clientul tău:

 

  • Creează un nou fişier Excel şi completează-l cu un minimum de cuvinte cheie la care te poţi gândi şi sunt relevante pentru afacerea clientului tău (foloseşte şi căutarea în Google);
  • Foloseşte instrumente precum Ubersuggest, Google’s Keyword Planner (îţi afişează şi date privind numărul de căutări, costul aproximativ, competivitatea etc.), Keyword Tool, MOZ Keyword Difficulty, Google Trends pentru a completa fişierul cu mai multe cuvinte cheie;
cuvinte-cheie

 

  • Din nou, uită-te şi în ograda concurenţilor, dar nu uita nici de paginile sau forumurile în care se vorbeşte despre categoria de produse comercializată de clientul tău – inspiră-te şi de acolo pentru a găsi cuvinte cheie potrivite;
  • Formula pentru cele mai bune cuvinte cheie e aceasta: “relevant pentru companie + rating scăzut de dificultate (poate fi rankat usor) + volum ridicat de căutare = cel mai bun cuvânt cheie”.
    Foloseşte această formulă în strategia ta.

 

Un lucru foarte important de reţinut: dacă site-ul este nou, iar concurenţa acerbă, este foarte greu să rankezi pentru un cuvânt cheie generalist.

Soluţia este dată de cuvintele cheie long-tail (ex. „rochie de seară neagră mărimea M”) – cu o intenţie de cumpărare mult mai mare decât termenii cheie generali.

 

După cum spuneam mai sus, centralizează lista şi ordonează cuvintele cheie conform obiectivelor strategice pe care le-ai stabilit la primul pas.

 

A, şi nu uita de sezonalitate – cumpărăturile online precum şi căutările sunt influenţate de anotimpuri, sărbători şi alte evenimente speciale.

Ţine cont şi de acest aspect atunci când formulezi recomandările pentru utilizarea cuvintelor cheie.

sezonalitate

4. Analiza factorilor de ranking on site

Am ajuns la miezul problemei, dacă pot să spun aşa: chestiile minune dintr-o pagină web care o fac să apară pe prima poziţie din Google (dar, să nu uităm, într-un interval de timp mai lung, nu peste noapte).

Instrumentele pe care le poţi folosi aici sunt Google Search Console, MOZ, MintMetrics, Ahrefs etc.

 

La punctul anterior am dezbătut problema cuvintelor cheie. Continuăm de aici.

 

Meta Titluri:

  • Toate paginile site-ului au titluri (meta-titluri) unice;
  • Titlurile încep cu un cuvânt cheie relevant sau dacă formularea nu este naturală, conţin cel puţin un cuvânt cheie relevant;
  • Titlurile au o lungime corespunzătoare – între 40 şi 71 de caractere;

 

Meta Descrieri:

  • Toate paginile au meta descrieri unice, cu o lungime între 150 şi 155 de caractere şi conţin cuvântul cheie reprezentativ;

 

Tag-urile H1 – H6:

  • Paginile conţin un singur tag H1, diferit de meta titlu, dar şi tag-uri H2, H3 etc. şi cuvinte cheie relevante;

 

Link-uri:

  • URL-urile site-ului arată curat, au sub 100 de caractere, nu conţin caracterul underscore “_” şi nu conţin parametri querystring (parametri dinamici pe care spiderii Google îi vizitează doar în anumite situaţii);
  • Există link-uri interne, fără atribut nofollow şi la o frecvenţă proporţională cu volumul de conţinut din pagină;
landing-page


Conţinut
:

  • Raportul între codul HTML şi text din paginile analizate este de peste 20% (densitatea conţinutului);
  • Conţinutul are o lungime potrivită (cu cât este mai mult şi relevant, cu atât mai bine pentru utilizatori şi Google) – minimum 350 – 400 de cuvinte;
  • Textele din site sunt optimizate în jurul unor cuvinte cheie dar proporţia acestora în text nu este prea mare, limbajul este unul natural (nu faci keyword stuffing);
  • Foloseşti sinonime şi cuvinte din acelaşi câmp semantic al termenului cheie targetat – de când cu Hummingbird, algoritmul Google reuşeşte să ghicească intenţia la căutare;
  • Nu ai conţinut duplicat în site – experienţă proastă pentru vizitatori, deci semnal negativ pentru Google (Google Panda te va penaliza cât ai zice… bambus!);
  • Există date structurate implementate în site – folosind Schema.org, site-ul va fi rankuit mai sus la căutare;
  • Conţinutul din site are formate variate (text, imagini, GIF-uri, video, infografice etc.);

 

Imagini:

  • Imaginile din site sunt clare, relevante şi de calitate bună (de preferinţă, realizate de sau pentru site-ul de care te ocupi, nu copiate din altă parte);
  • Denumirea imaginilor este optimizată, conţine cuvinte cheie şi nu a fost încărcată direct cu denumirea standard din aparatul foto (ex. pantofi-roşii-dama.jpg, nu DSC_00235);
  • Imaginile au completat atributul Alt-Tag, iar această descriere conţine inclusiv cuvinte cheie;
  • Imaginile au fost redimensionate pentru a nu ocupa un spaţiu foarte mare la stocare, lucru ce poate încetini viteza de încărcare.

 

5. Analiza factorilor de ranking off-site

Trecem mai departe cu elementele din afara site-ului care ajută la rankare.

Foloseşte instrumente precum CognitiveSEO, Ahrefs, Majestic, MOZ pentru a verifica statusul site-ului analizat.

 

Profilul de backlink-uri:
• Numărul de domenii unice care trimit spre site – 100 de link-uri de la 100 de domenii va arăta mai bine pentru Google Penguin decât 100 de link-uri de la acelaşi domeniu.

 

links

 

• Există o proporţie decentă de backlink-uri cu atributul nofollow – da, e trist, pentru că nofollow înseamnă no link juice pentru site-ul tău, dar dacă acestea nu există deloc, va părea dubios pentru Penguin.

 

texte-ancora

• Textele ancoră pentru link-urile externe sunt naturale – nu folosesc potrivirea exactă, ci potrivirea amplă sau numele de brand.

 

• Backlink-urile către site vin din surse relevante la domeniul de activitate, cu autoritate şi vechime.

 

Social Media:

Ştiu că sunt multe voci care contestă influenţa prezenţei în Social Media pentru SEO, însă există motive bine întemeiate pentru care un site, magazin online, blog sau ce o fi ar trebui să folosească aceste două strategii împreună.

social-media

Iată câteva: Google foloseşte şi Twitter pentru a aduna anumite informaţii, la căutare pe numele de brand probabil ai observat că Google afişează şi pagina de business Facebook, inclusiv rating-ul şi numărul de recenzii, distribuind conţinutul pe social creşti numărul de vizite în site şi implicit autoritatea acestuia etc..

 

Aşadar, în site-ul pe care îl auditezi:

  • Paginile site-ului au buton de social share pe Facebook, Twitter, Google+ etc. şi buton de Facebook Like;
  • Există un blog activ, în care se postează regulat informaţii valoroase şi relevante pentru utilizatori;
  • Există un buton în pagina principală de unde utilizatorii pot ajunge la blog;
  • Există butoane de social share pe blog;

 

Google My Business:

  • Există un cont Google My Business pentru site-ul analizat – acesta e un instrument util chiar şi dacă afacerea clientului tău nu este una locală;
  • Citaţiile NAP (nume, adresă şi număr de telefon) există şi sunt corecte – chiar dacă tinzi să crezi că merită folosite doar pentru afacerile locale, cu cât brandul este menţionat mai mult, cu atât Google va înţelege că trebuie să îl pună mai sus;
  • Pentru a verifica existenţa şi corectitudinea acestor elemente îţi recomand să foloseşti GeoRanker, un instrument românesc pentru SEO local.
geo-ranker

 

6. Analiza competitorilor

Îţi mai aminteşti la început când vorbeam despre importanţa imaginii de ansamblu?

Oricât de bun ai fi la SEO sau cât de bine ai cunoaşte tacticile, fără un context, auditul tău porneşte de la premisa greşită.

 

Înainte să faci orice, trebuie să înţelegi ideea business-ului, publicul ideal targetat (da, exact, acel Buyer Persona) şi să urmăreşti mişcările concurenţilor.

 

Vezi tu, poţi să înveţi foarte multe de la concurenţă: cum îşi abordează strategia SEO, pe ce cuvinte cheie rankează comparativ cu site-ul pe care îl analizezi, cum arată profilul lor de backlink-uri, dacă au fost sau nu penalizaţi şi pentru ce.

 

Centralizează datele despre concurenţă în comparaţie cu datele site-ului de care te ocupi, folosind instrumentele pe care ţi le-am recomandat pe parcursul materialului.

 

Pfiuuu, cred că ar trebui să mă opresc, nu-i aşa?

 

După cum probabil ai observat în acest tutorial, un audit SEO înseamnă multă muncă.


Dacă vrei să îl faci singur, într-o manieră profesionistă, ai nevoie de 1-2 săptămâni, depinde şi de gradul de optimizare al site-ului.

Dar dacă lucrezi împreună cu o echipă, treaba va merge mai repede.

 

Pentru că vreau să închei într-o manieră super pozitivă, ţin să îţi spun că la agenţia noastră suntem pe ultima sută de metri cu lansarea unui instrument automat care să te ajute să faci 80% dintr-un audit SEO, în câteva minute.

 

Este vorba de un tool de analiză cu o bază de peste 200.000 de cuvinte cheie (momentan) şi munceşte pe baza a peste 50 de criterii ce afectează vizibilitatea unui site în Google.

Deocamdată nu pot să spun mai multe, dar poţi urmări blogul agenţiei şi vei afla detaliile imediat ce facem lansarea.

 

În final, sper ca tutorialul de astăzi va reprezenta un real ajutor în pregătirea pentru viitoarea ta cariera de specialist SEO.

 

Nu uita că în acest domeniu, trebuie să înveţi continuu dacă vrei să rezişti.

Clienţii tăi se bazează pe îndemânarea şi dedicarea ta – şi, crede-mă, de fiecare dată când reuşeşti să rankezi un site pe prima poziţie pentru anumite cuvinte cheie, vei fi cu adevărat satisfăcut.

 

Să fii specialist SEO e o meserie “riscantă” – rezultatele apar în timp, nu imediat, Google şi utilizatorii sunt pretenţioşi, iar penalizările rămân oricând o posibilitate.

Dar, până la urmă, cât de distractivă ar mai fi viaţa fără niciun risc?


mihaela-habianMihaela Habian (Portocala), SEO Copywriter @SilkWeb

Pasionată de Harry Potter, digital storytelling şi targetare emoţională, Portocala de la SilkWeb scrie zilnic pentru agenţie şi clienţi zeci de texte optimizate. Începând de la articole pe bloguri, ghiduri şi până la scenarii pentru reclame video. Responsabilitatea ei este să dea clientului ceea ce este al clientului: o poveste valoroasă, în care să se regăsească.