În Cariere

6 practici care formează o carieră de succes

boy-937886_1920

Vorbim adesea despre carieră, fiind un subiect important pentru omul modern. Tindem să-i admirăm pe cei care și-au descoperit cariera potrivită și pe cei care excelează în ea. Dar cum și-au descoperit aceștia pasiunea? Ce îi diferențiază față de restul lumii? Află de ce sfatul „urmează-ți pasiunea” poate fi greșit, cum o mică schimbare de mentalitate în ce privește munca poate să-ți propulseze cariera, cât și sfaturi practice pentru a dobândi o expertiză în ceea ce faci. Sună interesant? Să-i dăm drumul.

Sunt foarte rare situațiile când o persoană are pasiuni statornice de la o vârstă fragedă, pasiuni care se pot concretiza într-o carieră. Pentru restul dintre noi intervine o ușoară dezorientare, în special la început de drum, care cu timpul poate lua amploare. Cum aș putea să-mi încep cariera? Care este diferența dintre o carieră de succes și una modestă și cum pot să devin pasionat de ceea ce fac? Sunt întrebările care vor primi răspuns în cartea pe care am selectat-o pentru voi.

So Good They Can’t Ignore You

Ce presupune mai exact îndemnul „urmează-ți pasiunea?” Auzim deseori acest sfat.  Ne face cu ochiul din cărțile de dezvoltare personală și ne îndeamnă în discursurile motivaționale. “Urmează-ți pasiunea, aceasta e cheia succesului și fericirii tale.” Totuși, ce înseamnă cu adevărat?

Sfatul presupune că secretul fericirii la locul de muncă este de a transforma o pasiune existentă, un hobby pe care îl avem de mult timp, într-o profesie. Dacă ți-au plăcut orele de chitară când erai mic, ar trebui să fii chitarist, dacă ai fost pasionat de limba română în liceu, poate ar trebui să devii scriitor etc. Dar lucrurile nu sunt chiar atât de simple, cum piața muncii adesea ne dezvăluie.

De la pasiune la acțiune

Cartea pleacă tocmai de la această premisă și anume, autorul vrea să demaște convingerea că fraza „urmează-ți pasiunea” constituie un sfat bun. Nu numai că acest sfat, devenit în timp clișeu, este eronat și are foarte puțin de-a face cu adevărata cale prin care oamenii ajung să iubească ceea ce fac, ci poate fi chiar periculos când e adresat sub formă de sfat unei persoane indecise, conducând la anxietate și o confuzie paralizantă întâlnită la startul unei cariere.

Ipoteza pasiunii eșuează în a explica lucruri importante. Un astfel de lucru ar fi că majoritate hobby-urilor nu pot fi transformate într-o carieră pentru că nu există o cerere în piață pentru ele. Un alt factor trecut cu vederea în sintagma populară este munca existentă din spatele fiecărei povești de succes.

Tindem să ignorăm miile de ore petrecute de cei care au atins succesul și în schimb considerăm că acele rezultate au fost rodul pasiunii de unde au izvorât, lucru extrem de greșit, ne spune autorul. Odată ce confruntă mitul pasiunii și lacunele asociate acestuia, Cal Newport căută adevăratul motiv pentru care oamenii ajung să iubească ceea ce fac. În continuare, vă vom prezenta schimbarea de mentalitate pe care Newport ne-o propune în cartea sa.

Mentalitatea pasiunii vs. mentalitatea muncitorului

Aflăm din carte că există două abordări diferite când ne gândim la muncă: mentalitatea pasiunii și mentalitatea muncitorului. Mentalitatea pasiunii te face să te gândești la ce beneficii își oferă serviciul.  Presupune să abordezi locul de muncă prin prisma a ce ai de câștigat venind zi de zi la birou, un fel de: „mie ce-mi iese?” În schimb, mentalitatea muncitorului este total opusă. Dacă adopți acest tip de mentalitate, te vei gândi mereu care este valoarea adăugată pe care o aduci la locul de muncă. Cum poți să-ți folosești cunoștințele și competențele pentru a contribui cu adevărat, pentru a crea ceva semnificativ. De la sine înțeles, autorul se îndreaptă spre acest tip de mentalitate și construiește un caz puternic pentru a o susține.

Mentalitatea muncitorului aduce cu sine o ușurare. Te forțează să treci peste preocupările egocentrice care se rezumă la întrebarea “oare sunt în job-ul ideal?” și în loc, te face să te concentrezi asupra unui singur lucru: cum să devii foarte bun în ceea ce faci, acum, în prezent. Nimeni nu îți datorează o cariera demnă de invidiat. Trebuie să o revendici,și e bine de conștientizat că acest proces nu va fi ușor, ca și majoritate lucrurilor pentru care merită să lupți.

Aprofundarea mentalității muncitorului

Argumentând mentalitatea muncitorului și adoptarea ei de către noi toți, ne este prezentată cercetare lui Amy Wrzesniewski, o profesoară de comportament organizațional la Universitatea Yale.

Amy relevă prin cercetarea sa că cei mai fericiți și pasionați angajați nu sunt cei care și-au “urmat pasiunea” într-o poziție existentă, ci cei care au persistat de-a lungul timpului îndeajuns de mult până au devenit competenți. Reflectând, concluzia are sens. Dacă rămâi în același domeniu și dacă acumulezi o experiență solidă, atunci ai timpul necesar pentru a deveni mai bun, dezvoltându-ți un sentiment de eficiență. Pasiunea apare după ce ai venit zi de zi și ai depus munca necesară pentru a deveni excelent în ceea ce faci, nu înainte. Gradual, începi să-ți îndrepți atenția nu spre ceea ce faci, ci spre modul în care o faci.

De asemenea, acest angajament pe termen lung îți oferă timp pentru a dezvolta relații puternice cu colegii de muncă și pentru a vedea cum munca ta ajută și rezolvă dilemele altor persoane și de ce nu, problemele existente în lume.

Intervine o dilemă. Toți oamenii merg la serviciu zi de zi, cu toate aceste, majoritatea nu ajung experți sau liderii în domeniul lor.Cum dobândești acele competențe rare și valoroase care-ți oferă oportunitățile necesare pentru o carieră de succes? Autorul ne oferă o alternativă întâlnită în practică: prin adoptarea mentalității muncitorului și prin identificarea capitalului / valutei care se tranzacționează în domeniul tău.

Capitalul carierei tale

Trăsăturile care definesc acele cariere demne de invidiat sunt rare și valoroase și, prin urmare, au nevoie de competențe rare și valoroase pentru a fi oferite în schimb. Este exact ca și cererea și oferta din economie. Cu cât vei putea oferi abilități mai rare și valoroase, cu atât ți se vor deschide porți care conțin oportunități mai variate și mai interesante.

Tocmai acesta este capitalul carierei tale – o descriere a valutei care se tranzacționează în domeniul tău, fie cuvinte, linii de cod sau ilustrații captivante. Odată ce identifici de ce abilități ai nevoie pentru a reuși în domeniul în care ți-ai propus să lucrezi sau în cel în care activezi deja, descoperirea va aduce cu sine o claritate asupra ce ai de făcut pentru a crea muncă de calitate, o muncă atât de bună încât nu poate fi ignorată. Mentalitate muncitorului se potrivește perfect în acest caz, îndrumându-te spre o îmbunătățire constantă. În continuare, Cal ne prezintă practici utile care ne pot ajuta să ne îmbunătățim constant munca și să devenim experți în ceea ce facem, înlăturând orice urmă de plafonare.

Conștientizarea intenției din spatele practicii

Practica deliberată este acțiunea de a realiza sarcinile dificile pentru a-ți îmbunătăți o competență căutată în domeniul tău. Aceasta presupune să te întinzi, să ieși din zona de confort existentă în munca ta și să țintești mai sus, fiind tot timpul pregătit pentru a primi un feedback asupra performanței tale. Aplicând acest concept în practică, un muzician exersează aceeași melodie luni la rând până este mulțumit, iar un scriitor umple 2000 de pagini până ies acele 300 care văd lumina tiparului. De ce nu putem aborda și noi această mentalitate? Un răspuns ar fi pentru că majoritatea nu deținem slujbe care necesită o asemenea diciplină. Autorul ne recomandă totuși să conștientizăm beneficiile acestei abordări și să integrăm practica deliberată în rutina noastră.

Organizarea practicii deliberate

Să presupunem că dorești să înveți cum să faci un infografc și îți acorzi timp o lună de zile pentru acest demers. Știi la finalul lunii câte ore ai stat să înveți programul Adobe Illustrator? Dar câte ore ai petrecut vizionând tutoriale pe internet? Acesta este rolul organizării când vrei să înveți un lucru nou. Să-ți construiești o anumită rutină care funcționează pentru tine și să fii foarte conștient de cum îți petreci timpul.

Plasează pariuri mici

Mai degrabă decât să crezi că trebuie să ai de la început o idee mare sau un proiect planificat în detaliu chiar înainte de a începe,  plasează o serie de mici pariuri, încercări care te pot îndruma spre direcția potrivită. Astfel vei învăța informații critice dintr-o mulțime de eșecuri de proporții infime, cât și din succese mici, dar semnificative. În contextul carierei tale, pariurile mici oferă o strategie bună pentru a explora modalități productive prin care poți transforma o idee vagă într-un proiect de succes.

Regula celor 10.000 de ore

Deși împrumutată de la Malcom Gladwell, care la rândul lui a preluat regula din cercetările academicienilor, regula celor 10.000 de ore este foarte pertinentă în acest context. Regula descrie cum poți dobândi o performanță și o expertiză la nivel internațional în domeniul în care activezi. După cum chiar Gladwell o descrie:  Ideea presupune că excelența în efectuarea unei sarcini  complexe necesită un nivel minim și critic de practică.  Această ideea apare în nenumărate rânduri în studiile celor care cercetează dobândirea expertizei. De fapt, cercetările au stabilit numărul magic pentru adevărata expertiză: zece mii de ore petrecute muncind în domeniul tău.

So Good They Can’t Ignore You ne pune la dispoziție un nou mod de gândire asupra vieții profesionale. Cartea evidențiază rolul muncii în dobândirea unei cariere de succes, muncă care odată depusă, va conduce incontestabil la descoperirea pasiunii și a scopului tău în viață. Desigur, este doar un punct de vedere pe care-l poți adopta sau nu. Oare nu așa are loc orice schimbare?