În Cariere

Curriculumul designului va trebui să fie anticipativ și agil

studii-design

Acest articol face parte din inițiativa „Definirea studioului anului 2015”, lansată de AIGA și Adobe cu scopul de a aduce laolaltă contribuțiile liderilor de opinie din design care sunt pregătiți pentru ce le rezervă viitorul. În această serie, ei își împărtășesc viziunea, predicțiile și aspirațiile cu privire la studioul de design al anului 2015. Pentru a afla mai multe cu privire la inițiativa AIGA de a ghida procesul de elaborare a curriculumul educației în design, puteți citi acest articol.

Pregătirile pentru o practică modernă a comunicării vizuale datează în Statele Unite din prima jumătate a secolului XX, când câteva școli proeminente și-au construit curriculumul în jurul curentului Bauhaus. Aceste idei s-au răspândit și, de-a lungul celei de-a doua jumătăți a secolului XX, absolvenții acestor programe au pătruns în industrie sub ghidarea unor profesioniști cu mai multă experiență. Treptat, și-au câștigat dreptul de a plia răspunsul creativ elaborat în cadrul proiectelor cu clienții pe un sistem influențat puternic de modelul de ucenicie pe care l-au urmat ei înșiși.

Cu toate acestea, contextul practicii designului din anul 2015 va schimba modalitatea în care studenții fac tranziția de la studii la locul de muncă. Problemele de design sunt din ce în ce mai complexe, iar scopul designului nu mai este doar acela de a simplifica lucrurile, precum s-a procedat pe parcursul modernismului, ci și de a le gestiona.

Responsabilitățile complexe sunt duse la bun sfârșit de echipe interdisciplinare de experți cu abilități foarte bune de colaborare. Pe măsură ce soluțiile de design devin din ce în ce mai puțin legate de designer și privesc din ce în ce mai mult experiența utilizatorului, designerii au nevoie de competențe în metode participative și cercetare centrată pe utilizator. Ritmul alert al evoluției tehnologice contemporane face ca orice soluție de design să fie mai degrabă „suficient de bună pentru moment” decât „aproape perfectă”, căci schimbarea este inevitabilă.

Așadar, studenții de la design din ziua de azi ajung să realizeze diverse practici în mod lateral și nu parcurgând o ierarhie singulară, pe verticală, a responsabilităților. Sunt prea multe lucruri de știut despre managementul sistemelor tehnologice pentru a vedea măiestria doar ca pe o pre-condiție a generării de lucrări vizuale creative. Pe măsură ce industria software democratizează mijloacele de producție, designul își asumă obligația din ce în ce mai mare de a fi responsabil de aspectele strategice ale afacerilor clienților, care nu au nimic de-a face cu modul în care arată lucrurile.

Accentul în anul 2015 și după acest moment va cădea pe dezvoltarea instrumentelor, sistemelor și serviciilor prin intermediul cărora alții își creează propriile experiențe. Cercetarea stă astăzi la baza multor decizii de design, creând un climat de responsabilitate pentru rezultatele proceselor de design. Fiind o profesie în curs de maturizare, designul necesită ca un segment de practică să fie dedicat în mod exclusiv activității de cercetare.

În acest context modificat radical, școlile întârzie adesea să își reconsidere curriculumul. Multe se bazează pe o programă bazată pe acumulări, vizând dezvoltarea câte unei abilități noi la finalul fiecărui segment de curs. Totuși, acest tip de abordare se potrivește mai bine practicii din secolul XX. Lipsa diferențierilor între curriculumul de la nivel de licență și cel de la programele masterale are adesea ca efect un colectiv didactic de multe ori adâncit în modelul de predare tradițional și nepregătit pentru un proces de redefinire a programei în conformitate cu practica designului contemporan.

Ne permitem să continuăm să oferim o programă care trece de la simplu la complex, în contextul în care problemele designului contemporan se concentrează în jurul relațiilor – o rețea complicată de interacțiuni între oameni, setări, activități și tehnologie?

Ne permitem să continuăm să accentuăm realizările individuale în cadrul unei practici bazate din ce în ce mai mult pe colaborare?

Ne permitem să continuăm să izolăm conținutul cursurilor educației generale de studiile de design și să amânăm să le cerem studenților să contextualizeze problemele de design în termeni de rezultate cognitive, sociale, culturale, fizice, tehnologice și culturale ale proceselor de design?

Noile standarde pentru acreditarea programelor de comunicare vizuală – negociate de Asociația Națională a Școlilor de Artă și Design și AIGA – provoacă deopotrivă facultățile și studenții să dezvolte un curriculum care să fie receptiv la condițiile anului 2015 și dincolo de acesta.

În viitor, programa designului va trebui să fie anticipativă și agilă. Va trebui să fie deshisă și receptivă la oportunitățile de expansiune a influenței designului în locuri pe care nici nu ni le putem imagina.

Sursă imagine: Shutterstock