În Cariere

Designerul anului 2015: tendințe

designer 2015

În urma cercetării realizate de AIGA, au fost identificate 6 tendințe majore ale designului, precum și provocările pe care ele le ridică. Aceste tendințe definesc rolul designului într-un context mult mai larg și strategic față de rolul său de bază, care era acela de creare de produse și creare de produse frumoase. Deși acest rol de bază va rămâne o contribuție importantă a designului, el va fi mai degrabă o manifestare a unei soluții care poate lua forme numeroase și diferite, incluzând chiar și aspecte intangibile, precum strategia și experiența.

Designerii și cei care se ocupă cu educația în domeniu au răspuns pozitiv la adoptarea acestor tendințe, dar există în același timp și o urmă de îngrijorare în ceea ce privește capacitatea și pregătirea designerilor de a se alinia acestor roluri extinse. Iată cele 6 tendințe noi, în ordinea importanței lor, așa cum le-au identificat designerii:

1. Complexitatea: studiul interdisciplinar și practica

Designerii trebuie să fie capabili să înțeleagă experiențe și cunoștințe dintr-o gamă variată de discipline, inclusiv științele sociale și umaniste, astfel încât să poată rezolva probleme dintr-o piață globală și competitivă de produse și idei.

Întrucât contextele în care apare comunicarea sunt din ce în ce mai diverse, designerii trebuie să aibă o abordare interdisciplinară a studiilor și să-și aprofundeze cunoștințele în anumite domenii specifice. Trebuie să înțeleagă științele sociale și modul de existență a umanității pentru a fi capabili să înțeleagă ce fel de conținut li se cere să creeze și să comunice, precum și să știe cum să lucreze și să colaboreze cu specialiști și practicieni din alte domenii.

2. Domeniu extins: scalarea și complexitatea problemelor în design

Designerii trebuie să acorde atenție scalării și complexității la nivel de sistem, chiar și atunci când construiesc designul unor componente individuale și să răspundă nevoii crescânde de a anticipa probleme și soluții, mai degrabă decât doar să rezolve niște probleme deja existente.

Problemele de design își au originea în sisteme tot mai complexe de natură socială, tehnologică sau economică și se adresează unor oameni care se diferențiază din punct de vedere fizic și al experiențelor individuale cognitive și culturale. Rolul designerului, în acest caz, este să gestioneze în mod favorabil această complexitate, să construiască mesaje clare care să arate oamenilor relațiile diverse care alcătuiesc contextele informaționale și să livreze servicii și produse sustenabile.

3. Mesaje targetate: o definire mai specifică a audiențelor

Crearea mesajelor va trece de la comunicarea de masă către o comunicare din ce în ce mai targetată (designul pentru interese speciale), cerând astfel designerilor să înțeleagă diferențele și asemănările de la nivelul grupurilor de public țintă, precum și nevoia tot mai evidentă de atenuare a tensiunii dintre globalizare și identitate culturală.

Cele mai eficiente mijloace de comunicare au trecut de la transmiterea de mesaje generice către audiențe de masă la mesaje targetate unor grupuri specifice. Acesta este atât rezultatul evoluției tehnologiei utilizate în media (posibilitatea de a selecta audiențele și a personaliza mesajele), cât și al dinamicii globale. Această tendință solicită o înțelegere mai bună a varietății culturale, valorificarea cercetării etnografice, manifestarea unei sensibilități către perspectivele culturale și empatie.

4. Marea descoperire: o economie a atenției

Atenția este o resursă rară în era informației, iar economia atenției implică designul comunicării, al informației, al experienței și al serviciilor.

Tendința către o economie a atenției încurajează o dezbatere privind elementele care definesc concepția clienților despre formă, atracția afacerilor față de design și problema designului pentru o piață care prețuiește doar rezultatele pe termen scurt.

5. Împărtășirea experiențelor: un model al creației colective

Designerii trebuie să-și schimbe percepția asupra clienților/utilizatorilor și să îi vadă ca pe co-creatori (datorită fenomenului de personalizare în masă), pentru a se alinia tendinței de creștere a transparenței privind viața personală și profesională (prin rețele sociale, blogging etc.).

Această tendință vizează în mod special problemele centrate pe utilizator, printr-un filtru care identifică cele mai adecvate metode de a înțelege oamenii (spre exemplu, îndreptarea actuală către cercetarea etnografică în detrimentul focus grupurilor). Comunicarea vizuală se apropie astfel de designul de produs (care beneficiază într-adevăr de atenția mediului de afaceri) și zona de service design – aflată pe un trend ascendent. De aici decurg și problemele de advocacy social, pe care acest fenomen le împuternicește.

6. Rezultate responsabile: să ne concentrăm pe durabilitate

Designerii trebuie să realizeze că urmărirea excelenței implică un design centrat pe utilizator într-o eră a resurselor din ce în ce mai limitate, în care gradul de adecvare este definit de utilizarea atentă a resurselor, simplitate, evitarea lucrurilor superflue și o sensibilitate la condițiile umane.

Forțele populare, politice și cele din mediul de afaceri încep să realizeze care este provocarea de a lucra într-o lume cu resurse limitate. Designerii, la fel ca toți cei care folosesc creativitatea pentru a învinge rutina în soluțiile pe care le propun, trebuie să își asume un rol de lideri în propunerea unor modalități de utilizare responsabilă a resurselor. Acest lucru implică atât conceptul tradițional de durabilitate, dar și identificarea tehnologiilor și resurselor adecvate pentru anumite scopuri.

A obține rezultate în mod responsabil implică probleme de etică, nevoi sociale, imperative globale și contribuția unică la mentalitatea designului.

Sursă foto: Shutterstock