În Cariere

Ghid de supraviețuire în fața criticilor

Feedback

Designul este un angajament complex, unul care nu se pretează la metrici și măsurări simpliste. În studiile de design, profesorii se bazează preponderent pe o tehnică subiectivă de revizuire, cunoscută sub numele de „critică”. Pentru un student la design, a ști cum să primești sau să oferi feedback în mod eficient este o abilitate esențială ce nu se limitează la sala de curs. Iată câteva sugestii pentru studenți, dar și pentru critici, despre cum ar putea face acest proces să fie eficient.

Cum să profiți de ce e mai bun din critică: primirea de feedback

Fii pregătit cu lucrările tale

În general, profesorii și studenții au păreri negative vizavi de cei care sunt nepregătiți pentru critică. Există și excepții, profesorii care se gândesc „Minunat! Acum pot să plec mai repede!″, dar aceștia nu sunt cei pe care îi vrei ca mentori. Chiar dacă nu ai lucrări de prezentat, e bine totuși să iei parte la critică, să oferi feedback și să participi observând și ascultând cu atenție (asta se mai numește și a învăța de la alții).

Dacă nu ești pregătit, cel mai bine este să îi atragi atenția profesorului, dar într-un mod clar, fără scuze elaborate. Ar trebui să îți ceri scuze, să exprimi faptul că regreți situația și că nu se va repeta. Încearcă să nu plângi sau să intri în panică, vei distruge dispoziția celorlalți prezenți la curs.

Fii pregătit să vorbești despre lucrările tale

Unele proiecte de design vorbesc de la sine, iar, în acest caz, profesorul și colegii pot să îți dea feedback imediat, fără alte explicații. Cu toate acestea, dacă în sala de curs se așterne o liniște desăvârșită, înseamnă că, fie nimeni nu înțelege la ce se uită, fie lucrarea este groaznică. În cazuri de genul ăsta, fii pregătit să dai câteva lămuriri vizavi de ce ți-a trecut prin minte când ai făcut lucrarea. Fii concis, deoarece cu cât vorbești mai mult, cu atât va fi mai puțin timp pentru feedback.

Pornind de la explicațiile tale, grupul poate apoi să discute cât este de convingător conceptul tău. Dacă este viabil, participanții pot să ofere sugestii pentru îmbunătățirea execuției designului. Dacă nu este de valoare, critica se sfârșește rapid, în general. Nu are niciun sens să „lustruiești gunoiul”.

Încurajează critica constructivă

Adevărul este că majoritatea studenților sunt amabili, prea amabili, în timpul sesiunii de critică. Unii ezită să dea feedback negativ. Dacă se întâmplă asta, tu sau profesorul puteți încuraja participarea prin invitarea grupului să fie critic: „Care credeți că este cel mai slab punct al designului meu și de ce? Unde credeți că aș putea aduce îmbunătățiri?”

Ascultă, fii deschis și evită atitudinea defensivă

Poate fi dureros să auzi comentarii critice sau chiar negative despre munca ta, dar cel mai important lucru în timpul unei sesiuni de critică este să asculți. E necesar să ții cont de toate reacțiile provocate de munca ta, fie ele bune sau rele. Chiar mai important, e necesar să înțelegi de ce oamenii reacționează în acest mod. Aceste informații îți vor permite să îți ajustezi și adaptezi designul, astfel încât să aibă succes.

Nu deveni defensiv. Nu trebuie să îți justifici munca – o discuție în contradictoriu te va face să pari că nu știi să accepți păreri. Încearcă să rămâi calm. Dacă ai o problemă cu stăpânirea de sine, fă-ți un plan dinainte. Dacă este necesar, fă o păpușă voodoo pe care să te râzbuni când ajungi acasă!

Nu o lua personal

Dacă ai parte de comentarii deosebit de negative într-o sesiune de critică, criticii te sfâșie și îți distrug lucrarea, încearcă să nu o iei personal. Întotdeauna există și persoane malițioase, dar de obicei profesorii și colegii încearcă doar să ajute. Într-o lume ideală, cei care oferă feedback sunt respectuoși și se concentrează în mod obiectiv și rațional atât pe defecte, cât și pe meritele designului tău. Totuși, aceasta nu este mereu realitatea într-o sală de curs.

Ia notițe sau roagă pe cineva să ia notițe pentru tine

Obișnuiește-te să înregistrezi feedbackul pe care îl primești. Profesorilor le place să vadă că îți notezi sugestiile lor (pont: și clienților le place asta). Sesiunile de critică sunt rapide și este ușor să uiți idei, referințe către alți designeri sau alte proiecte de design pe urmă.

Fii pozitiv și politicos

Chiar dacă te simți efectiv strivit, mulțumește colegilor și profesorului. Fraze de genul „mulțumesc, am să mă gândesc la asta” sau „apreciez părerea” încurajează oamenii să te ajute și pe viitor.

După sesiunea de critică, hotărăște ce revizuiri ar trebui făcute

Nu toate sugestiile pe care le vei primi vor fi utile. Unele păreri vor fi conflictuale. De exemplu, un coleg poate să îți spună să faci un element mai mare, altul îți spune să faci același element mai mic. Acum ce e de făcut?

Ce contează mai mult este să analizezi de ce oamenii fac sugestii conflictuale. De multe ori, o problemă are mai multe soluții. După sesiune, rămâne la latitudea ta cum vei aborda problemele identificate. Pentru asta, trebuie să gândești în mod critic care sunt obiectivele designului tău, ce anume dorești să obții cu acel design și să hotărăști în ce fel anumite modificări te vor aduce mai aproape de o soluție eficientă.

Pentru profesorul și colegul-critic: cum să oferi feedback constructiv

Evită să creezi un climat de frică

Unii studenții se descurcă bine în situații intense, combative și competitive, dar aceștia sunt doar o minoritate. Studiile demonstrează că majoritatea studenților preferă medii pe care le definesc ca fiind încurajatoare. Mai mult, un comportament din partea profesorilor bazat pe umor, afinitate (atitudine pozitivă față de altă persoană) și auto-revelator (împărtășirea de sentimente și informații personale cu alții) reduce atitudinea defensivă, ostilitatea și anxietatea studenților. Psihologii afirmă că studenții se pot concentra mai bine pe sarcini specifice, cum ar fi îmbunătățirea lucrărilor, când nu sunt distrași de atitudini defensive provocate de amenințări la adresa egoului personal.

Folosește „metoda hamburger”

Încearcă să începi cu un comentariu pozitiv, constructiv vizavi de ceva viabil din lucrarea supusă criticii. Apoi, treci la umplutură, adică la critica constructivă, la ceea ce poate fi îmbunătățit. În final, încheie cu un alt comentariu pozitiv.

Multe cadre didactice de modă veche consideră că această metodă este doar lingușeală, cunoscută sub numele colocvial de sandviciul de gunoi. Dar lingușeala nu este o idee chiar atât de rea. Ajută studenții să proceseze feedback-ul negativ. Atâta timp cât „chiflele hamburgerului” sunt făcute din observații oneste, valide, studenții vor avea de beneficiat de pe urma criticii, știind atât punctele bune cât și cele rele ale designului lor.

Concentrează-te pe motiv

Într-o critică productivă, criticii trebuie să explice de ce acceptă sau nu soluția oferită de designer. Aceasta este și esența criticii, dorința noastră de a analiza și a dezbate succesul unui design. În această analiză, participanții trebuie să determine care dintre componente sunt esențiale și cum asamblul lor determină succesul sau eșecul lucrării. În cazul în care designul este greșit, eroarea se datorează componentelor individuale sau modului în care au fost combinate? O analiză detaliată a motivului este crucială pentru ca designerul să poată face îmbunătățiri. Simple afirmații de empatie, fie ele pozitive sau negative, nu sunt suficiente.

Fă sugestii implementabile

Mulți studenți de la design, în special începători, adoră sugestiile directe. Astfel, dacă rezultatul este oribil, pot să se îndrepte către critică și să spună „a fost ideea ta”. Bineînțeles, există modalități de a ocoli această situație. Unii profesori vor spune „bine, dacă asta este tot ce ai înțeles din ce ți-am spus”, dar asta nu este o manieră în care să construiești un sistem de mentorat pe viitor.

Poate cea mai bună soluție este să identifici întâi problema, apoi să oferi câteva soluții posibile, prin îmbrăcarea feedback-ului în mesaje precum: „s-ar putea să nu funcționeze în acest caz” sau „asta este doar una dintre idei”. Astfel, criticul oferă exemple specifice de luat în considerare, fără a-și asuma întreaga responsabilitate pentru un eșec.

Răspunde lucrării și persoanei

Un critic bun răspunde atât lucrării, cât și persoanei care a făcut-o. Cei mai buni mentori își dau seama că unii studenți sunt sensibili și au nevoie de susținere și încurajare pentru a da cele mai bune rezultate. Alți studenți sunt îndrăzneți și au nevoie de feedback sec, puternic pentru a-i convinge să își schimbe perspectiva. Mai sunt și studenți indiferenți sau preocupați cu alte aspecte ale vieții și nu sunt foarte înclinați spre design („ce mâncăm la prânz?”). Pentru profesori, a coordona o sesiune de critică cu succes înseamnă să stăpânească toate aceste aspecte și o gamă largă de personalități, motivații, medii și culturi.

Acest articol a fost inițial publicat în ediția de vară 2012 a Arcade, o publicație trimestrială dedicată arhitecturii și designului din Pacificul de Nord Est.

Foto credit: Shutterstock