În Cariere

Inteligența emoțională și importanța ei în management

inteligenta emotionala

După anii ’90, a început să se vorbească tot mai des despre inteligența emoțională (EI) și rolul acesteia în comunicare. De ce este considerată ca fiind esenţială pentru un bun lider și cum poate fi antrenată? Acestea sunt întrebările la care vom încerca să răspundem în următoarele rânduri.

 

Inteligența emoțională este definită ca fiind capacitatea de a înțelege și gestiona atât propriile emoții, cât și ale celor din jurul nostru, fiind esențială în procesele de autoevaluare, empatizare și motivare.

 

Deși unii consideră că ar fi o abilitate înnăscută, cele mai recente studii au demonstrat că inteligența emoțională poate fi dobândită în timp, cu răbdare, procese de introspecție și exerciții conștiente de identificare a emoțiilor proprii și ale celor cu care interacționăm.


Inteligența emoțională, o calitate esențială pentru un lider

 

În managementul actual, în care este nevoie de lideri cu abilități de comunicare extrem de bine dezvoltate, empatici, cu viziune, care să își motiveze angajații, inteligența emoțională joacă un rol din ce în ce mai important.

Ea este unul dintre factorii care contribuie la realizarea unui management de calitate, o comunicare pe orizontală, eficientă, care să reușească să inspire și motiveze ceilalți colaboratori.

Inteligența emoțională poate fi dobândită în timp, cu răbdare, procese de introspecție și exerciții conștiente de identificare a emoțiilor proprii și ale celor cu care interacționăm.

Să vedem acum care sunt ariile managementului în care inteligența emoțională este indispensabilă și tehnicile pe care liderii le pot folosi pentru a-și dezvolta această abilitate.

 

Managementul comunicării

Nu există management fără comunicare, autocontrol și autoevaluare.

Conștientizarea propriilor emoții este un pas important în dezvoltarea comunicării, pentru că ne ajută să recunoaștem reacțiile emoționale ale celor cu care interacționăm și să le gestionăm în mod corespunzător, construind astfel situații de comunicare productive.

 

De altfel, identificarea elementelor care ne creează disconforturi majore, a factorilor de stres și a contextelor în care reacționăm impulsiv reprezintă primul pas în demersul de a le aborda calculat, la rece, cu un grad de control ridicat și a ne asigura în acest fel interacțiuni cât mai eficiente.

 

Managementul echipelor

Construirea unor echipe puternice, rezistente la orice tip de situație depinde de felul în care membrii echipei comunică și de relațiile eficiente pe care le dezvoltă.

Nivelul de compatibilitate existentă între aceștia are o componentă emoțională foarte puternică. De multe ori, simpatiile și antipatiile născute aproape intuitiv, fără procese de analiză și evaluare desfășurate în prealabil, sunt mai puternice decât cele dezvoltate în timp.

 

De aceea, un manager bun trebuie să acorde atenție și compatibilităților dezvoltate la acest nivel, nu doar privind abilitățile și experiența profesională a membrilor unei echipe.


Managementul decizional

O bună gestionare a emoțiilor contribuie la îmbunătățirea abilității de a lua decizii în timp record, în situații de criză, în contexte tensionate sau în situații conflictuale.

Capacitatea de a ne controla emoțiile și de a le interpreta pe ale celorlalți poate oferi obiectivitate în luarea deciziilor și o privire de ansamblu asupra situațiilor în care suntem implicați.

 

Totodată, inteligența emoțională ne ajută să anunțăm deciziile luate în cel mai potrivit mod, adaptând propriile emoții la emoțiile celor pe care deciziile respective îi afectează.

Aceste aspecte joacă un rol foarte important și în cadrul negocierilor. În acest caz, capacitatea de a controla propriile emoții și de a le interpreta pe cele ale partenerilor de negociere (într-un cadru mai mult decât tensionat) reprezintă un element decisiv în modul în care decurg discuțiile.


Managementul schimbării

Nu toată lumea reacționează bine la schimbare. Fie că vorbim de un nou coleg, un nou birou sau un software diferit folosit în activitatea de zi cu zi, impulsul celor mai multe persoane este de a respinge elementele care le modifică mai mult sau mai puțin rutina zilnică.

 

Inteligența emoțională ne ajută să ne dăm seama, bazându-ne pe informațiile pe care le-am cules și observațiile pe care le-am făcut, ce anume să schimbăm, cui alegem să ne adresăm atunci când plănuim o schimbare, cum ne adresăm în funcție de ceilalți și care este momentul oportun pentru implementarea schimbării.

 

Managementul conflictului

Suntem cu toții de acord că unui lider îi revine sarcina de a media conflictele între membrii echipei de lucru, clienți, furnizori etc. Medierea unui conflict presupune în același timp o atenție sporită la emoțiile celor implicați și descifrarea acestora, dar și obiectivitate în a privi problema.

 

Cele mai multe conflicte apărute la locul de muncă nu au un fundament rațional, care să privească niște probleme concrete, ci iau naștere din orgolii, prejudecăți și așteptări înșelate, deci factori de natură emoțională.

În situații în care încărcătura emoțională este prea puternică, trebuie să aveți grijă să nu vă lăsați copleșiți. O deschidere către reacțiile de natură emoțională ale colegilor este indispensabilă unui bun lider, cu condiția să le trateze ca pe o informație suplimentară care să îl ajute în luarea celei mai bune decizii, fără a se lăsa influențat de acestea.

 

Cum se poate dezvolta inteligența emoțională?

După cum am afirmat în prima parte a acestui articol, inteligența emoțională poate fi dezvoltată, dacă i se acordă o atenție constantă.

Vom aborda, în cele ce urmează, principalele fațete ale inteligenței emoționale și tehnicile pe care le puteți folosi pentru a exersa și perfecționa fiecare dintre aceste procese.

 

1. Conștientizarea propriilor emoții

Liderii cu o inteligență emoțională dezvoltată au capacitatea de a-și recunoaște emoțiile, de a le descifra și de a le gestiona într-o manieră benefică pentru procesele decizionale.

Conștientizarea propriilor emoții înseamnă să știi cum reacționezi în anumite situații și de ce, care îți sunt slăbiciunile, limitele, ce te motivează și ce te faci să reacționezi impulsiv.

 

Odată ce veți deține toate aceste informații, veți avea un control mai mare asupra modului în care acționați și reacționați, control care se va răsfrânge în mod pozitiv asupra relațiilor cu ceilalți.

 

Prietenul imaginar, jurnalul

Deși poate părea puțin depășit, specialiștii în domeniu recomandă păstrarea unui jurnal, ca tehnică utilă în procesul de conștientizare a propriilor emoții.

Un jurnal sincer nu vă ajută doar să vă exprimați emoțiile fără a-i influența pe cei din jur, dar și să aflați cauza apariției acestora.

 

Un prieten imaginar care tace și ascultă vă ajută să analizați la rece reacțiile de peste zi, să identificați ce elemente v-au făcut să reacționați într-un anumit fel și să identificați anumite tipare în comportamentul vostru.

 

2. Autoevaluare

Așa cum am mai spus, un lider în adevăratul sens al cuvântului nu evaluează doar membrii echipelor pe care le coordonează, ci își evaluează periodic propria activitate și admite rezultatele, chiar și atunci când acestea nu sunt dintre cele mai plăcute.

 

Mai mult decât atât, a fi un bun lider presupune asumarea responsabilității pe care o porți astfel încât, în situații nefavorabile, să nu cauți vina doar în jurul tău, ci și în propriile acțiuni și decizii.


Agenda personală

Un bun instrument pentru facilitarea proceselor de evaluare personală îl reprezintă utilizarea agendei de zi cu zi, în care să notați obiectivele pe care vi le-ați propus, fiecare pas pe care aveți de gând să îl parcurgeți în acest demers și, la finalul fiecărei etape, modul în care decurge întregul proces.

Odată cu atingerea chiar și parțială a obiectivului, scrieți care sunt rezultate pe care le-ați dobândit și încercați să vedeți care au fost lucrurile care v-au împiedicat sau care v-au motivat în atingerea scopului.

 

În acest fel, o să vă dați seama ce anume v-a ajutat sau v-a limitat obținerea rezultatelor dorite.

Analizați în ce situații v-ați simțit motivat, ce v-a menținut optimist, dar și ce fel de emoții v-au influențat în mod negativ. Spre exemplu, anumite rețineri cauzate de nesiguranță, teamă sau timiditate.

 

3. Gestionarea emoțiilor

De la caz la caz, exprimarea liberă a emoțiilor ne poate aduce doar beneficii sau poate afecta în mod negativ procesele de luare a deciziilor și calitatea interacțiunilor de la locul de muncă.


De altfel, gesturile, mimica și alte elemente de comunicare nonverbală – care sunt, de fapt, tot reprezentări ale unor emoții – ne pot trăda când ne este lumea mai dragă. Din aceste motive, gestionarea emoțiilor este o componentă foarte importantă a activității unui bun manager.

 

Pixul și coala de hârtie

Psihologii recomandă ca atunci când simțiți că vă este greu să vă controlați emoțiile sau limbajul, retrageți-vă într-un loc mai liniștit și notați toate sentimentele care vă vin în minte, cuvintele nepotrivite care i-ar putea deranja pe ceilalți, iar apoi analizați-le cu atenție, trecându-le printr-un scurt proces de evaluare și interpretare.

 

Alegeți ce considerați că este oportun să exprimați și ce nu, iar la final aruncați bucata de hârtie la coșul de gunoi. În așa fel, reușiți să vă eliberați de toate sentimentele negative, dar fără a-i afecta pe cei din jurul vostru.

 

4. Dezvoltarea abilităților de comunicare

Liderii cu o inteligență emoțională superioară știu să recunoască emoțiile celor din jur, știu ce să spună pentru a calma, încuraja sau motiva echipa.

Prin dezvoltarea și menținerea de relații eficiente, ei reușesc să câștige încrederea celor din jur, să se facă ascultați și respectați.

Empatia

Ce mai bun exercițiu pentru dezvoltarea abilităților de comunicare este exersarea empatiei. Capacitatea de a te pune în situația celuilalt este esenţială  atât în comunicarea interpersonală, cât și în construirea unei echipe, deoarece acționând empatic, dobândiți o perspectivă distinctă asupra situației și retrăiți o parte din emoțiile interlocutorului.

 

Empatia nu ajută doar la îmbunătățirea feedbackului pe care îl oferiți colegilor de lucru, ci poate influența anumite decizii pe care trebuie să le luați sau momentul comunicării acestora.

 

5. Abilități sociale

Dincolo de a fi o figură autoritară, un lider este o parte dintr-un colectiv, un membru al unei echipe.

Din acest motiv, o persoană genială și foarte competentă, dar care nu are abilități sociale dezvoltate va eșua în a fi un bun manager, pentru că nu va avea capacitatea de a își motiva colegii și de a îi determina să îl urmeze cu încredere, chiar și în situațiile mai delicate.


Ascultați, observați, implicați-vă

Este foarte important să petreceți puțin timp observându-i pe cei din jur.

Încercați să urmăriți ce anume le trezește emoții pozitive, care sunt lucrurile care provoacă angoase și creează o atmosferă tensionată la locul de muncă și țineți cont de aceste aspecte în deciziile pe care le luați și discuțiile pe care le aveți cu ei.

 

Ascultați-le grijile și nemulțumirile, țineți cont de elementele care le aduc satisfacții și încercați să rămâneți conectat la problemele lor cotidiene, chiar dacă nu puteți fi zilnic alături de ei.