În Cariere

Pietrele de temelie ale culturii studioului de design – Partea I

cultura organizationala

Termenul de „cultură” cuprinde tot ceea ce fac oamenii dintr-o firmă de design pentru a susține procesul prin care se lucrează. Cultura organizațională poate fi o sursă de satisfacție pentru designeri, iar îmbunătățirile de proces pot atrage profit.

O interpretare greșită a culturii organizaționale este faptul că ea ar apărea organic, pe baza deciziilor antreprenorului sau directorului executiv. Cultura unui studio de design nu se creează doar de către cei din top management. În mediul afacerilor din design, cultura provine la fel de mult din contribuțiile și descoperirile antreprenorilor și angajaților.

În timp ce făceam cercetări pentru ultima carte despre cum pot avea afacerile de design mai mult succes, am început să observ anumite „pietre de temelie” care erau comune tuturor studiourilor de succes.

Aceste „pietre de temelie” se împart în două categorii: hard (financiare) și soft (interpersonale). Pietrele de temelie hard necesită un buget, însemnând că puteți aloca bani și timp pentru ele, acestea fiind parte din contextul operațional al studioului. Pietrele de temelie soft sunt generate de deciziile luate de angajați care sunt legate de munca lor zilnică, de viață și de timpul liber (cu o investiție materială mai redusă din partea antreprenorilor).

O cultură „sănătoasă” de studio se creează în egală măsură din ambele componente. Acestea oferă stabilitate emoțională și materială angajaților în timp ce navighează printre provocările muncii și, de multe ori, clienții, familiile și publicul general le percep ca fiind parte integrantă din brandul companiei. În acest articol ne vom îndrepta atenția asupra pietrelor de temelie hard ale culturii studioului de design, urmând ca în articolul viitor să le abordăm pe cele soft.

Să le analizăm în detaliu, evidențiind întrebări importante pe care trebuie să vi le adresați vouă înșivă, dar și echipei voastre pentru a crea o cultură organizațională mai puternică.

Tipul de activitate

Tipul de activitate este una dintre cele mai mari „pietre de temelie” a culturii organizaționale, având în vedere că majoritatea timpului petrecut în studio este dedicat muncii.

Tipul de clienți aleși de antreprenori, specializările membrilor echipei, modul în care proiectele sunt livrate de către echipă contribuie la euforia care motivează angajații și antreprenorii în fiecare zi de muncă.

Ce urmează reprezintă întrebările la care trebuie să răspundeți înainte ca un potențial client să vă sune și să vă întrebe dacă doriți să acceptați un proiect. Răspunsurile voastre și proporția în care se suprapun sau nu cu răspunsurile echipei voastre vă vor ajuta să înțelegeți mai bine direcția în care puteți duce portofoliul studioului.

Tipul de clienți

  • Cu ce tipuri de industrii ați dori să lucrați? De exemplu: furnizori de servicii medicale sau producători de electrocasnice?
  • Ce dimensiune de clienți preferați? Doriți să lucrați cu firme mici sau doar cu clienții din „Fortune 100”?
  • Lucrați cu companii private? Vă concentrați pe oportunități oferite de segmentul non-profit? Sau sunteți interesați să colaborați cu startup-uri?
  • Cât de mult vă implicați în a ajuta clientul să își contureze direcția afacerii? Sunteți parteneri strategici sau clientul vă percepe doar ca pe un executant?
  • Cu ce tipuri de branduri doriți să lucrați: companii locale mici, interesante sau firme internaționale, cu vechime și o reputație deja bine conturată?
  • Care este poziția voastră din punct de vedere etic în legătură cu anumiți clienți? De exemplu, unele studiouri ar considera colaborarea cu o organizație religioasă neadecvată, pe când altele ar profita de această oportunitate.

Disciplinele și specializările de design

  • Pe ce tipuri de design dorește studioul să se axeze: print, interactiv, industrial, ambiental sau servicii?
  • Care sunt lucrurile tangibile pe care doriți să le creați? Unul dintre beneficiile designului de produs, ambiental și de sisteme de brand este că fiecare proiect lasă urme fizice ale eforturilor voastre. Nu același lucru se întâmplă în cazul designului de produse interactive sau de publicitate online; acestea vă pot scăpa ușor vederii.
  • Cât de extinse vreți să fie proiectele pe care le abordați? De exemplu, dacă firma voastră se axează pe branding, vreți să creați sisteme simple de identitate sau sisteme cu sute de componente dinamice?
  • Cu ce alte discipline ați dori să colaborați? De exemplu, un designer de interioare poate lucra cu o firmă de arhitectură pentru a crea un magazin de desfacere.

Stilul de livrare

  • Ce mărime de proiecte preferați? Preferați proiecte pe termen scurt sau vă face plăcere să lucrați pe angajamente de câțiva ani?
  • Există anumite procese de livrare pe care le preferați în detrimentul altora? Unii designeri merg pe varianta de proces de management pe verticală, în timp ce alții lucrează mai bine cu genul de colaborare strânsă și schimbare continuă ce rezultă din procesele bazate pe metodologiile Agile sau Scrum.
  • Unde se află clienții? Vă este la îndemână să lucrați exclusiv virtual sau preferați interacțiunea față în față?
  • Care este nivelul de siguranță pe care îl doriți în relația cu clienții? De exemplu, doriți să aveți o persoană dedicată pentru a atrage businessuri noi, iar designerii să aibă libertate să se concentreze pe munca lor? Sau preferați ca fiecare designer să se ocupe și de atragerea de proiecte noi ca parte a activității sale? Acest aspect influențează atmosfera din birou.

Spațiul

Odată ce știți ce tip de muncă doriți să creați, veți avea nevoie de un spațiu unde să vă desfășurați. Antreprenorii trebuie să fie foarte atenți când se gândesc la amplasarea biroului, amenajarea acestuia, modul în care este folosit studioul și dacă un spațiu formal este sau nu necesar pentru a presta munca de design.

Amplasarea

S-ar putea să fiți tentați să închiriați sau să achiziționați un spațiu într-o zonă mai îndepărtată, dar cu potențial pe viitor, care este convenabilă din punct de vedere financiar. Totuși, nu ar trebui să fie o bătaie de cap pentru angajați sau clienți să ajungă la respectivul birou.

Astfel, practic ați lua din timpul angajaților, timp pe care l-ar putea folosi pentru chestiuni personale. Un studio bine amplasat poate ajuta în acest sens, dacă s-ar afla în preajma unor cafenele, restaurante, săli de sport sau yoga, transport în comun sau artere importante.

Amenajarea

Amenajarea unui studio poate facilita comunicarea și stilul de lucru adoptat. Studioul poate fi amenajat fie ca un spațiu închis, fie deschis, sau o combinație de stiluri. Un spațiu închis este cel sub formă de birouri și săli de conferință cu uși, adică zone în care oamenii se pot izola unii de alții și de munca celorlalți.

Primii ani ca designer i-am petrecut în spații unde fiecare designer avea spațiul propriu și pentru orice conversație trebuia mereu să ne uităm peste pereți. La un moment dat, chiar glumeam că ar trebui să ne facem găuri în pereți pentru a ne vedea la față fără să ne mai ridicăm, luați aminte că lucrurile astea se întâmplau înainte să existe video chat-ul. Amenajarea spațiului reflecta tipul de activitate care se desfășura acolo: crearea de print-uri pentru producție la scară largă.

La polul opus, de șase ani încoace lucrez în studiouri amenajate în întregime ca spații deschise, ce nu oferă deloc sau doar extrem de puțină intimitate. Complexitatea produsului creat aici, adică design și dezvoltare de produse și servicii interactive, necesită colaborare permanentă.

Un spațiu deschis încurajează conversațiile ad hoc și împărtășirea de idei care altfel nu ar fi niciodată exprimate. Totuși, un astfel de studio deschis are nevoie de zone de intimitate, fie că sunt săli de conferințe sau birouri închise de dezbatere, în care echipa poate să lucreze fără distrageri. Căștile care asigură o detașare completă de zgomotul din jur sunt și ele utile, eu le consider noul semn de „nu deranjați”.

Utilizarea spațiului

Modul în care se decide a fi utilizat spațiul va avea un mare impact asupra culturii organizaționale, atât din perspectiva angajaților, cât și a vizitatorilor studioului.

Firma „Design Commission” a închiriat un spațiu convenabil în clădirea „Tashiro Kaplan Artist Lofts”. Contractul de închiriere cere ca parte din acest spațiu să fie folosit ca galerie de artă. În prima zi de marți a fiecărei luni, membrii echipei trebuie să pregătească expuneri în cadrul unui program de artă pentru comunitate. An de an au expus lucrări aparținând unor diverși artiști internaționali, dar și creații artistice interactive făcute chiar de ei. Această activitate se vede și online în galeria de pe site.

Alte exemple vin din partea unor studiouri de design care păstrează în mod deliberat o parte din spațiu pentru a primi artiști sau designeri invitați, pentru un mic magazin de desfacere sau pentru a subînchiria spațiu de birouri unor afaceri similare.

Colocația cu spații virtuale

Unele studiouri aleg să renunțe cu totul la spații închiriate și lucrează în mediul virtual, folosind spații fizice de discuții doar la nevoie, pentru întâlnirea față în față cu clienți. În aceste situații, echipa de design lucrează de acasă, în cafenelele preferate, comunicând prin e-mail, IM, apeluri telefonice, video chat sau folosind tool-uri de lucru online precum Basecamp, Campfire sau WebEx.

Utilizarea de spații la nevoie sau împărtășite a crescut semnificativ în ultima vreme și oferă beneficiile unui spațiu de studio la cerere, cu infrastructură disponibilă la un preț mult redus față de închirierea pe termen lung. În plus, oferă avantajul de a avea pe cineva cu care să discuți.

Dotări

Dotările ajută la crearea unei atmosfere care susține echipa în timp ce își desfășoară munca. Aceste dotări pot ajuta sporirea confortului, cum ar fi doza zilnică de cafea, sau să încurajeze echipa să petreacă mai mult timp la birou, fie pentru socializare, fie pentru muncă (uneori pentru ambele).

Dotările sunt gândite ca parte din contextul operațional al studioului, fiind o componentă a beneficiilor oferite tuturor angajaților. Acestea pot fi chestiuni simple, cum ar fi sucuri la birou sau un cont de iTunes al studioului cu mii de melodii.

Fie că sunt fructe și legume proaspete oferite după-masa ca o gustare, sau o înghețată după o săptămână încărcată, acestea reprezintă lucruri minore care oferă studioului vostru motive pentru a ține echipa cu moralul ridicat.

Dotările pot include și beneficii suplimentare, cum ar fi abonamente decontate la sala de sport, un masaj săptămânal la birou sau o cină gratuită pentru cei care aleg să lucreze după 7 seara. Fiți atenți că aceste gratuități pot spune multe despre firma voastră potențialilor angajați. Dacă plătiți cursele de taxi pentru cei ce lucrează după 9 seara, s-ar putea să transmiteți mesajul că munca în acel studio cere ore suplimentare.

Training

Trainingul reprezintă punctul de pe listă care este tăiat din buget atunci când situația financiară este critică. Dar oportunitățile de training, atât la locul de muncă, cât și în exterior, ajută la menținerea unei culturi în care învățarea continuă este valorată.

Perspectiva designerilor poate fi reîmprospătată și revitalizată prin intermediul informațiilor și inspirației provenite din exteriorul muncii lor zilnice. Acest lucru se poate întâmpla prin prezență fizică sau virtuală la conferințe și evenimente sau prin participarea la cursuri de tehnici și tehnologii noi.

Sunteți strâmtorați cu banii, dar vreți totuși să satisfaceți nevoile echipei? Trimiteți membrii grupului la evenimente prin rotație, ca apoi să prezinte și să împărtășească echipei noile informații.