În Cariere

Tu cum îţi omori creativitatea?

gândire creativă

Indiferent că ocupi un post în departamentul de marketing, de comunicare, de design al produsului, eşti programator sau chiar un liber profesionist, faptul că gândirea creativă este crucială pentru un astfel de job nu reprezintă un lucru nou.

Creativitatea, procesul de creaţie în sine înseamnă inovaţie şi productivitate.

Fiecare companie îşi doreşte să aibă sau să colaboreze cu oameni creativi. Totodată, creativitatea joacă un rol important în cazul companiilor cu caracter antreprenorial. Faptul că angajaţii îşi pot exprima creativitatea în propriul lor stil, iar ideile lor sunt receptate şi răsplătite, îi motivează şi inspiră competiţia şi aspiraţiile.

Dar, uneori se întâmplă ca aceşti oameni să nu mai dea acelaşi randament ca înainte. Cred că fiecăruia i s-a întâmplat măcar o dată să simtă că nu mai poate rezolva o problemă sau o sarcină de serviciu, aceeaşi care cândva nu-i dădea nicio bătaie de cap. Sau că nivelul de concentrare este tot mai scăzut şi că, oricât te-ai strădui, nu dai rezultatele aşteptate.

Când te confrunţi cu astfel de situaţii, următorul pas este să te inhibi, apoi te blochezi mental şi, în cele din urmă, intervine frustrarea. Cu toţii ştim că de la un om aflat într-o astfel de criză nu ne putem aştepta să mai fie prea creativ.

De unde pornesc, oare, toate aceste lucruri? Poate fi vorba de mediul de lucru, de o organizare proastă a timpului sau de autodisciplină. Ori, pur şi simplu, ţi-ai creat în mod inconştient câteva obiceiuri care nu fac altceva decât să îţi „omoare” creativitatea.

Cele mai bune soluţii pentru a depăşi astfel de momente constă în analizarea la rece a situaţiei şi identificarea factorilor care te afectează. Desigur că aceştia diferă de la un individ la altul, dar probabil te vei regăsi în cel puţin unul din exemplele de mai jos.

Multi-tasking

Unii oameni au impresia că cea mai bună cale de a reuşi pe plan profesional este să rezolve şi să fie atenţi la cât mai multe lucruri deodată. Această ipoteză poate funcţiona pentru un timp, însă nu la nesfârşit. Multi-tasking-ul este cel mai mare inamic al creativităţii şi cel mai ineficient mod de lucru. De fiecare dată când atenţia ta sare dintr-o parte într-alta, viteza de procesare a creierului este încetinită şi productivitatea scade.

Astfel, rişti să pierzi timp preţios şi energie încercând să rezolvi două, trei lucruri simultan, în loc să rezolvi unul singur, dar aşa cum trebuie. Din păcate, majoritatea angajatorilor caută oameni care să aibă această aptitudine. Ce nu înţeleg cei mai mulţi dintre ei este că, având astfel de aşteptări din partea unui angajat, există riscul să-l limiteze şi să nu-l aprecieze la adevărata sa valoare.

Creezi şi evaluezi în acelaşi timp

A crea şi a evalua sunt două dispoziţii total diferite. A crea înseamnă să generezi idei noi, să vizualizezi de dinainte posibilităţile. A evalua înseamnă a analiza ideile, identificându-le şi sortându-le pe cele utile de cele inutile. Majoritatea oamenilor tind să evalueze mult prea repede, prea des şi să creeze mai puţin. Aşadar, creează  mai întâi ideile şi abia după aceea, lasă-ţi spiritul critic să le evalueze.

Presiunea deadline-urilor

Unele persoane lucrează mult mai bine sub stres şi găsesc acest factor ca fiind unul motivant. În schimb, alte persoane reacţionează total invers. Pe măsură ce se apropie termenul-limită de predare al unui proiect, ei intră în panică. Nu mai sunt în stare să creeze şi productivitatea le este serios afectată.

Cel mai comun sfat în această situaţie este să-ţi planifici timpul mai bine. Dacă e prea târziu, cea mai plauzibilă soluţie este să anunţi că vei depăşi termenul de predare şi să comunici timpul extra de care ai nevoie. Şi fă în aşa fel încât pe viitor să respecţi deadline-urile primite.

Social Media şi gesturile reflexe

Un scenariu des întâlnit: eşti în mijlocul procesului de creaţie când, dintr-o dată, te regăseşti verificându-ţi notificările de pe Facebook. Creativitatea ţi-e spulberată şi ideile tocmai ţi s-au pierdut. Iar astea sunt numai consecinţele gesturilor reflexe de a-ţi verifica constant notificările sau e-mailul personal.

Este esenţial să nu amesteci munca şi conturile personale de social media. Orice tip de distragere îţi poate afecta creativitatea şi implicit productivitatea. Învaţă să eviţi astfel de scenarii în viitor printr-o administrare cât mai bună a timpului.

De exemplu, alocă 25 de minute pentru rezolvarea unei sarcini, după care fă o pauză de 5 minute. Dacă domeniul tău de activitate este tocmai în social media, iată câteva sfaturi eficiente pentru time management:

  • Mediul de lucru

Cele mai bune idei sunt create în solitudine şi linişte. Locurile de muncă moderne constă în săli deschise de birouri. Un astfel de mediu de lucru poate avea efecte negative asupra angajaţilor. Drept urmare, e firesc ca atenţia şi creativitatea să îţi fie afectate dacă în jurul tău este gălăgie sau colegii te întrerup constant pentru diferite întrebări şi probleme.

Din păcate, un mediu de lucru nu va fi niciodată aşa cum îţi doreşti. În schimb, poţi încerca să îţi focusezi atenţia pe ceea ce faci şi să eviţi pe cât poţi de mult interacţiunea cu ceilalţi în acel interval de timp în care creezi.

În cazul celor care lucrează de acasă poate fi la fel de dificil. Nu te poţi aştepta să dai randament sau să fii creativ atât timp cât lucrezi în acelaşi loc în care mănânci sau în pat, unde dormi. Trebuie să-ţi alegi un loc anume din casă unde să-ţi dedici timpul numai pentru asta. Un loc pe care mintea ta să nu-l asocieze cu nimic altceva în afară de muncă.

  • „Paraliza analizei”

Aşa se numeşte procesul prin care o persoană petrece atât de mult timp gândindu-se cum să rezolve o problemă şi asimilează atât de multă informaţie, încât îşi pierde abilitatea de a acţiona. Internetul este o sursă nelimitată de informaţie. Câteodată ne este foarte greu să găsim balanţa între ceea ce căutăm să aflăm şi când să ne oprim din căutat. Când ai 3 browsere deschise cu câte 20 de tab-uri fiecare, e mai mult decât normal să te simţi copleşit de informaţie.

Primul pas pentru a trece peste acest blocaj este, desigur, să începi să sortezi informaţia. Al doilea pas este să sintetizezi informaţia şi să elimini ceea ce nu ai nevoie. Iar când te simţi pregătit, acţionează! În cazul în care ai uitat sau nu eşti sigur de ceva, îţi va fi mult mai uşor să ştii unde să te întorci şi să cauţi.

Aceștia sunt doar câţiva posibili factori care îţi „omoară” creativitatea, fiindcă, aşa cum spuneam, aceştia diferă de un individ la altul. Teama de eşec, incertitudinea sau lipsa de încredere în sine pot fi alte aspecte pe care le poţi lua în considerare.

Dar, dacă te regăseşti în oricare dintre punctele de mai sus, nu trebuie să te îngrijorezi. Din contră, să realizezi ce anume te împiedică să îţi faci treaba bine este un început bun pentru depăşirea problemelor.

Sursă imagine