În Editorial

Cum să creezi ceva din nimic

inspiratie lego

Având în vedere că drumul meu spre design  a fost ceva mai neortodox, nu am prea ştiut care sunt regulile acestuia. Nu am primit un „manual” al designului pentru că nu am avut studii de design. Acest lucru mi-a permis „ignoranţa” de a mă băga în chestii care nu prezintă, de obicei, interes pentru designeri – partea de business a acestei slujbe.

Am petrecut mult timp cu echipa de vânzări, de marketing, juridic, chiar şi cu liderii cu vechime din companiile la care am lucrat. Am învăţat tot ce am putut de la ei. Nu mi-a fost frică să spun „Nu mă prea pricep la treaba asta, poţi să mă înveţi şi pe mine?” Ca rezultat, designului i s-a permis să intre în locuri în care nu era de obicei invitat. Designul a devenit partener de afaceri, nu doar un executant al brief-urilor de creaţie.

Momentele de care îmi amintesc cu cea mai mare plăcere şi, totodată, cele mai satisfăcătoare, sunt cele din perioada în care făceam parte dintr-o echipă extinsă în care designul era unul dintre partenerii care contribuiau la succesul proiectului. Ocupându-mă de design pentru o lansare de produs ce implică abilităţi multidisciplinare, am înţeles foarte clar că, deşi designul este de multe ori componenta cea mai vizibilă dintr-o lansare, succesul se obţine doar dacă toate componentele – vânzări, marketing, PR/ relaţii publice – lucrează la aceleaşi standarde.

Una dintre cele mai mari satisfacţii este faptul că am creat, prin şedinţe săptămânale de design, tabere anuale de design, serii de prelegeri, şi mai ales prin încurajarea creativităţii,  o cultură în care pasiunea pentru design poate să evolueze şi să se dezvolte. Îmi amintesc că mergeam şi cumpăram sisteme stereo pentru fiecare din grupurile de design de la Nike, la care puneam apoi muzică dimineaţa, când veneau designerii la birou. Îmi amintesc cum am creat un perete cu fotografii din timpul liceului pentru ca fiecare dintre noi să aprecieze drumul „creativ” pe care l-a străbătut. Sau cum ascultam mereu muzică şi organizam sesiuni ad-hoc de DJ folosind două platane şi un microfon. Toate aceste lucruri au contribuit la crearea unui loc în care pasiunea se poate exprima liber.

Am creat ceva din nimic. Îmi amintesc cum stăteam într-un depozit cu o echipă mică şi ne gândeam că trebuie să creăm un concept de magazin Lego. Cum ar trebui să arate, să se simtă, să sune locul ăsta? Şi aşa am început. Am izolat o porţiune de podea goală de beton şi ne-am uitat la ea încercând să ne închipuim rezultatul final. Ne-am întors la simplitatea specifică brandului şi am dezvoltat un concept folosind ca bază o construcţie de cărămidă Lego simplă, roşie, de 2×4 pentru a crea un magazin ce te duce cu gândul la un spaţiu nesfârşit de joacă.

Nu voi uita niciodată sentimentul pe care l-am avut în timp ce ne uitam la porţiunea aceea de podea şi apoi, câteva luni mai târziu, văzând mulţimea de oameni care au venit la deschiderea primului magazin din Germania, interacţionând absolut uimiţi cu acel spaţiu. Acum când aceste magazine există peste tot în lume şi copii şi adulţi deopotrivă se joacă în aceste spaţii, realizez ce putere avem ca şi designeri: puterea de a crea lucruri vizibile, remarcabile ce pot transmite mesaje şi influenţa oameni.

Folosiţi-vă de … tot. Eu nu sunt graphic designer, nici copywriter, nici designer ambiental, nici designer de retail, interactiv, director de creaţie, nici om de marketing. Sunt toate acestea la un loc, pentru că sunt creativ. Ştiu cum să gândesc. Ştiu cum să găsesc raţiunea în probleme. Şi ştiu să spun o poveste folosind oricare mediu de comunicare este mai potrivit pentru a crea rezultate remarcabile.

Cum să creezi ceva din nimic