În Editorial

Designul informației: între estetic și funcțional

Designul informației

Designul informației, ca disciplină, nu a prins încă rădăcini puternice, deși are aceeași vechime ca și istoria culturii omenirii. Designul informației se folosește de tehnici interdisciplinare pentru a prezenta grafic informațiile, într-un mod eficient și ușor de înțeles. Ritmul rapid în care informația din viața cotidiană evoluează a dus în ultimele decenii la afirmarea designului informației ca disciplină autonomă în cadrul comunicării vizuale, cu studii, practicanți și teoreticieni proprii.

Complexitate

Designul informației se referă la transformarea unor informații complexe în reprezentări vizuale bidimensionale (de cele mai multe ori) cu scopul de a comunica, organiza și stoca cunoștințe. Practic, acesta se ocupă cu prezentarea datelor și a relațiilor dintre ele într-un mod cât mai explicit, pentru a crea transparență și pentru a elimina incertitudinea.

În cel mai bun caz, aceste reprezentări ale informației realizează un transfer, derivând cunoștințe suplimentare și creând interacțiune datorită organizării, combinării și densității informațiilor. Nu sunt reprezentări a ceea ce vede un individ, ci a ceea ce știe acesta.

A reda înțelesul informațiilor complexe cere din partea designerilor o gândire sistematică și o combinație de competențe analitice, editoriale și grafice. Prioritară este abordarea conținutului informației. Mai mult decât atât, metodele de navigare, ordonarea și abstractizarea țin de cunoștințele de bază cerute de această activitate. Eficiența în această disciplină necesită analiza percepției umane și a circumstanțelor culturale, iar nevoia de design sustenabil cere ca practicanții acestei meserii să gândească mereu în avans.

Cei care doresc să profeseze în acest domeniu trebuie să vadă lumea printr-un filtru special, să o descompună cu o curiozitate analitică, pentru a o recompune mai târziu într-un mod simplificat, cu precizie și detaliu.

Interdisciplinaritate

La baza designului informației stă o atitudine interdisciplinară. Cei care au avut de-a lungul timpului o influență de durată asupra domeniului vin dintr-un spectru foarte larg de discipline. De nenumărate ori, au colaborat cu alte discipline vizavi de conținut și au folosit ca inspirație abordări și metode de gândire specifice acestora. Pe lângă reprezentările grafice inovatoare, au inventat mai ales metode noi de ordonare, navigare și interacțiune. Prin urmare, au stabilit standarde vitale pentru interpretarea seturilor complexe de date și au oferit mijloace de orientare pentru viețile noastre cotidiene.

Designul informației necesită o abordare interdisciplinară, de exemplu, prin combinarea competențelor din design grafic, design 3D, digital media, științe cognitive, teoria informației și științe culturale.

Designul informației nu se face axat strict pe un anumit mediu de comunicare. Intenția este de a elabora strategii bazate pe soluții comune mai multor discipline. Astfel, designul informației se distanțează de designul grafic clasic, care este în mare parte axat pe multidisciplinaritate și face uz de metode specifice altor discipline, fără a căuta să construiască un concept unitar care ar face legătura între aceste discipline.

Designul informației vede interdisciplinaritatea ca o sinteză a unor componente parțiale diferite. Simpla juxtapunere a acestor componente nu este suficientă. Această disciplină își are rădăcinile, printre altele, în teoria informației și psihologia percepției și este, prin urmare, o combinație de cercetare și design.

Cu toate acestea, componenta de cercetare din cadrul designului informației depășește limitele achiziției de informații specifice cercetării uzuale. Este mai degrabă o colecție sistematică de informații, așa cum este practicată în cercetarea academică și jurnalistică.

Experiment

Standardele tehnice și grafice sunt o parte importantă din repertoriul designului informației. În afara faptului că cer obictivitate absolută, de multe ori sunt indispensabile pentru soluțiile aplicate de designul informației. Cu toate acestea, se întâmplă frecvent ca reprezentările create de designul informației să fie atinse de subiectivitate, iar modelele standard nu își ating scopul.

Nu există o formulă pentru un design bun al informației. Multe dintre sarcini necesită crearea de noi concepte și soluții grafice, deoarece cantitatea de informație din viața cotidiană este în continuă creștere și își modifică în permanență structura.

Cum ar putea repertoriul designului informației să se dezvolte pe viitor? Până acum, doar cercetarea aplicată a reușit să se impună în designul informației, o cercetare funcțională, care, pentru a fi utilizată în mediul de afaceri, încearcă să rezolve probleme specifice, de multe ori tehnice. O cercetare liberă, experimentală a sistemelor complexe este de obicei neglijată și chiar blamată, deși se potrivește cu viziunea designului informației.

Cu toate acestea, este recomandat ca designul informației să se îndrepte spre experimentare. Este important să se creeze platforme experimentale – forumuri interdisciplinare, în care să fuzioneze cercetarea teoretică și cea vizuală, iar conceptele noi de conținut vizual să fie testate liber. O abordare cum ar fi cercetarea pe cont propriu ar putea să dea o nouă perspectivă și să extindă metodele designului informației. Acest lucru ar putea da un nou imbold soluțiilor comerciale. Disciplinele artistice ar putea constitui o sursă de inspirație și un impuls pentru regândirea practicii.

Atât practicienii, cât și consumatorii acestei discipline nu realizează încă faptul că designul informației poate, în același timp, să inspire, să ilumineze, să distreze și să fie și funcțional. Pentru a oferi o interpretare multilaterală a lumii, designul informațional trebuie și el să fie în pas cu vremurile.

 

Fondată în 1914, AIGA (The Professional Association for Design) este cea mai mare și cea mai longevivă asociație profesională pe bază de membership din design. AIGA este o susținătoare a rolului designerilor în comunicare, educație și inovație, misiunea ei fiind aceea de a ridica design-ul la rangul de meserie profesională, de a-l poziționa ca instrument strategic și forță culturală vitală.
În acest demers, AIGA se concentrează pe informarea publicului cu privire la cele mai bune practici și pe comunicarea importanței design-ului, precum și pe oferirea de articole de inspirație care să aducă un strop de creativitate atunci când este nevoie.În prezent, AIGA reunește peste 22.000 de membri care creează și apreciază design-ul de calitate.