În Inspirație

Aplicații native și aplicații în browser: perspectivă de marketing

aplicatii browser

Dan Vîrtopeanu a susținut o prezentare despre avantajele și dezavantajele aplicațiilor native, respectiv ale celor în browser, din perspectiva unui mobile marketer, în cadrul ediției #14 a întâlnirilor TiMo. Acesta are o experiență vastă în spate în domeniul IT&C, Telecom, Marketing, Business Development, precum și Mobile Marketing.

Prezentarea a avut următoarea structură:

  • Perspectivă de marketing: Statistici legate de piața online și particularități legate de experiența utilizatorilor
  • Perspectivă de business: Costuri și oportunități
  • Exemple de succes

1. Statistici

Prezentarea lui Dan Vîrtopeanu a debutat cu o serie de statistici legate de audiența globală și națională în ceea ce privește folosirea Internetului, respectiv a smartphone-urilor și altor dispozitive .

1.1 La nivel global

Avem un miliard de smartphone-uri, iar mai puțin de jumătate dintre ele funcționează pe Android și iOS.

Pe de altă parte, sunt peste 2 miliarde de telefoane care au un browser pe care îl pot folosi. Concluzia evidentă este, că la nivel global, există o audiență mult mai mare pentru aplicațiile dezvoltate la nivel de browser, în special în țările aflate în curs de dezvoltare.

1.2 La nivel național

Avem 5 milioane de utilizatori de Internet activ de pe telefoanele mobile, dintre care circa 2.5 milioane sunt smartphone-uri (circa 500.000 sunt pe Android, cam 300.000 preferă iPhone și doar 200.000 au BlackBerry). La fel cum se întâmplă și la nivel global, procentul celor care nu au un smartphone, dar pot accesa aplicații în browser, este în continuare mai mare.

2. User experience

În ceea ce privește partea de user experience, aplicațiile native au mai multe avantaje. Acestea pot fi folosite offline, pot avea un design mult mai bun și oferă mai multe facilități.

În schimb, aplicațiile în browser trebuie să fie cât mai simple datorită fragmentării foarte mari, multitudinii dimensiunilor de ecran și diferitelor modele de browsere.

În concuzie, experiența utilizatorului este incomparabil mai bună cu o aplicație nativă decât cu una în browser.

2.1 iFood Assistant, aplicație Kraft

Un exemplu concret ales de către Dan Vîrtopeanu este iFood Assistant, o aplicație nativă de rețete realizată de către Kraft. După cum vedeți, în imaginea de mai sus sunt prezentate opțiunile principale pe care le pune la dispoziție aplicația.

Astfel, în dreapta sus puteți vedea opțiunea de alerte, în drepta jos este descris serviciul de Store Locator, care identifică cel mai apropiat magazin de unde se pot lua recipient, iar în stânga jos, e prezentată opțiunea de a scana sau introduce un cod de bare pentru a putea introduce un articol într-un shopping list. Aplicația este disponibilă pentru iPhone, Blackberry, Android și Windows 7.

Motivul pentru care Dan Vîrtopeanu a ales să prezinte această aplicație este următorul: iFood este un exemplu bun de aplicație care putea fi făcută atât web, cât și nativă, dar a fost aleasă varianta din urmă din mai multe considerente, iar aplicația rezultată a fost una de succes.

3. Perspectivă de business. Costuri și oportunități

3.1 Costuri

3. 1.1. Costuri de dezvoltare

 Întrucât există platforme multiple, aplicațiile native necesită costuri de dezvoltare mai mari, respectiv creșterea timpului necesar dezvoltării, precum și investirea mai multor resurse (umane, financiare etc). Întrucât vorbim despre un sistem închis pentru tot ce înseamnă aplicații native, dezvoltatorii trebuie să lucreze cu ce pune la dispoziție fiecare sistem de operare. De asemenea, în cazul aplicațiilor native, este mai puternică legătura cu un magazin de aplicații. De exemplu, viitorul ar putea aduce taxe mari pentru a putea intra într-un magazin de aplicații extrem de popular, pentru a se realiza astfel o selecție a celor mai bune aplicații. Acesta e un motiv pentru care nu este de dorit să fii legat de un magazin strict închis.

Pe de altă parte, aplicațiile în browser sunt mai ușor de implementat, întrucât merg pe un sistem deschis. 

3.1.2. Costuri de marketing

Sunt peste 1 milion de aplicații disponibile, care se bat pe un spațiu mic pe suprafața telefonului mobil. Ca o comparație, nu sunt multe aplicații pentru browser, ci mai degrabă pagini mobile pentru a se vedea informație. Drept urmare, costurile de marketing pentru o aplicație nativă sunt de regulă de 3-5 ori mai mari decât cele de dezvoltare, pe când cele pentru o aplicație în browser sunt mult mai mici.

3.2. Oportunități

O oportunitate care merită exploatată în ceea ce privește aplicațiile native este aceea că adopția este destul de mică. Nu este, însă, vorba despre cei care nu au descărcat niciodată o astfel de aplicație, ci de faptul că 66% din oameni folosesc maximum 7 aplicații, așadar încă este loc de creștere.

Un alt avantaj al aplicațiilor native ține de modul de încasat banii. Facturarea se face mai ușor prin intermediul magazinelor de aplicații, pe când în aplicațiile web, taxarea se face cu ajutorul Carieer Billing (prin operator, adică trebuie realizat un acord cu fiecare operator de telefonie mobilă din fiecare țară) sau taxare prin card (care nu s-a dovedit încă eficientă) .

Principalele oportunități pot veni din vânzări  (aplicații sau lucruri conexe), publicitate și servicii.

4. Exemple de succes

Dan Virtopeanu a menționat în finalul prezentării sale câteva exemple de succes, printre care se numără aplicația Pizza Hut, creată pentru a aduce vânzări concrete. Aceasta a atins pragul de $1 milion în primele 3 luni. De asemenea, Domino’s Pizza are vânzări zilnice de  $200,000 cu ajutorul unei aplicații native, iar aplicația iFood a avut peste 1 million de exemplare vândute la $0.99 cenți.

Totuși, de departe, cel mai bun exemplu este Angry Birds, considerat cel mai mare succes în domeniul aplicațiilor, atingând pragul de 500 milioane de descărcări. Un detaliu cel puțin interesant este faptul că Angry Birds a fost cel de-al 52 proiect al companiei producătoare, fiind necesare, aparent, 51 de ratări până să ajungă la succesul respectiv.

În ceea ce privește aplicațiile făcute în browser, un exemplu bun este Tohato World Worst War, un joc care putea accesat pe telefonul mobil. Aplicația era realizată cu scopuri de marketing, pentru un brand de chips-uri. Pentru a putea intra în joc, era necesar ca utilizatorii să achiziționeze mai întâi produsele respective.

Prezentarea lui Dan Vîrtopeanu s-a încheiat cu un clip inspirațional de la Pico Brothers, despre doi programatori de origine finlandeză care creează aplicații mobile disponibile în Nokia Ovi Store și Apple AppStore. Aplicațiile realizate de către aceștia se îndreaptă spre 100 milioane de descărcări în Nokia Ovi Store.

Sursă foto