În Inspirație

Calm technology și principiile sale

calm technology

Lumea noastră este bombardată cu informații care concurează să ne atragă atenția, dar oare toate aceste informații sunt cu adevărat importante pentru noi? Pentru a găsi un răspuns la acestă întrebare ne vine în ajutorul conceptul de ”calm technology”.

 

Termenul de ”calm technology” sau ”calm computing” a fost inventat în 1995 de către cercetătorii de la Xerox PARC, Mark Weiser și John Seely Brown, ca reacție la complexitatea crescândă a tehnologiei informației.

 

Ceea ce se întâmplă în realitate diferă foarte mult de scopul inițial al tehnologiei și anume acela de a ne simplifica viețile și nu de a introduce noi complexități.

 

Acest concept de „calm technology” subliniază faptul că tehnologia, în loc să ne streseze și agite ar trebui să ne ajute mai degrabă să ne concentrăm asupra lucrurilor care sunt cu adevărat importante pentru noi.

device

 

Conceptul de ”calm technology” se bazează pe o serie de 8 principii:

1. Tehnologia ar trebui să necesite cea mai mică atenție posibilă din partea noastră

Ideal ar fi ca tehnologia să ne permită să ne concentrăm atenția pentru o foarte scurtă perioadă de timp pentru a ne lua informația dorită, urmând ca apoi să revenim la ceea ce făceam inițial.

Aşadar:

Tehnologia poate comunica, dar nu trebuie neapărat să vorbească.

Conștientizarea ambientală trebuie creată prin diferite simțuri.

Informațiile trebuie comunicate fără a scoate utilizatorul din mediul sau responsabilitatea lui.

 

2. Tehnologia trebuie să informeze și să creeze calm

Tehnologia poate crea calm prin faptul că ne informează că un sistem funcționează corect și că totul este bine.

 
Calmul vine din faptul că știu că voi fi alertat la momentul potrivit dacă trebuie să mi se adreseze ceva. Așadar atunci când creăm o notificare ar trebui să ne gândim unde va folosi utilizatorul acel produs sau serviciu? Cum va fi influențat de mediu? Este un mediu liniștit sau agitat? Este public sau privat?

În concluzie:

Sarcina principală a unei persoane nu ar trebui să fie procesarea de date sau informații, ci să fie uman.

Oferă oamenilor ceea ce au nevoie pentru a-și rezolva problema, și nimic mai mult.

 

3. Tehnologia ar trebui să se folosească de atenţia periferică

O astfel de experiență se întâmplă atunci când suntem deja angajați într-o sarcină principală și o alertă apare în periferia zonei centrale de interes, de exemplu suntem notificați că trebuie să conectăm laptopul la o sursă de energie.

O astfel de notificare poate informa, dar și îmbunătăți modul în care ne efectuăm sarcina de care ne ocupăm în prezent și ne oferă o stare de calm, în timp ce ne continuăm treaba.

O astfel de experiență nu ne pune la încercare întreaga atenție.


Așadar:

O tehnologie calmă se va deplasa cu ușurință de la periferia atenției noastre, spre centrul de interes și înapoi.

Periferia informează fără supraîncărcare.

 

În acest sens de mare ajutor ne poate fi realizarea unui model de atenție: spre exemplu un model pentru utilizarea unui smartphone, care subliniază faptul că utilizatorul se concentrează în principal pe ecranul telefonului, iar ambientul este foarte puțin vizat, uneori aproape deloc.

 

Un exemplu amuzant, dar și îngrijorător, vine din California, unde un bărbat care trimitea mesaje de pe telefonul său nu a sesizat că este pe cale să se întâlnească cu un urs (Youtube link).

 

Model de atenție pentru smartphone:

Primar Secundar Terțiar
Atenția este concentrată asupra ecranul telefonului și navigarea pe acesta Atenția este diminuată Atenția este diminuată sau blocată


4. Tehnologia ar trebui să amplifice cele mai bune părţi ale sale și cele mai bune aspecte ale umanității

Google Search este un exemplu al unui sistem care amplifică umanitatea și scoate în evidență una dintre cele mai bune modalități prin care un calculator ne poate ajuta.
 

Putem să vedem acest sistem ca pe o modalitate care conectează oamenii, printr-o serie de roboți care indexează majoritatea cunoștințelor digitale umane. Fără această indexarea ne-ar fi foarte greu să găsim ceva.
 

Google nu determină cel mai bun rezultat pentru noi, dar ne dă o serie de rezultate dintre care putem alege, prioritatea fiind dată de importanța lor pentru alți oameni.
 
Așadar trebuie să ținem cont de următoarele:

Design pentru oameni mai întâi.

Mașinăriile nu ar trebui să se comporte ca oamenii.

Oamenii nu ar trebui să se comporte ca niște mașinării.

Amplificăm cea mai bună parte din fiecare.

 

5. Tehnologia poate comunica, dar nu trebuie neapărat să vorbească

În prezent sunt la modă asistenții personali gen Siri sau Google Assistant. Dar a face un calculator să vorbească ca un om fără a-i insufla un sentiment de context uman sau relații duce în cele din urmă la un sentiment de disonanță în persoana care îl folosește.
 

O interfață cu utilizatorul care necesită toată atenția noastră vizuală ne distrage să nu mai facem nimic altceva, așadar trebuie să ținem cont de următoarele:

Este nevoie ca produsul pe care îl construim să se bazeze pe voce sau poate utiliza o altă metodă de comunicare?

Luăm în considerare modul în care tehnologia comunică starea?

 

6. Tehnologia ar trebui să funcționeze chiar și atunci când nu funcționează

De exemplu scările rulante sunt mai utile decât un lift, pentru că deși dacă scările rulante încetează să mai funcționeze le putem utiliza ca trepte normale, ceea nu putem spune și despre un lift care încetează să funcționeze.
 
Această mentalitate ar trebui să guverneze proiectarea tehnologiei cât mai mult posibil, deci trebuie să ne concentrăm pe două întrebări:


Gândește-te la ce se întâmplă dacă tehnologia nu funcționează?

Este tehnologia implicit într-o stare utilizabilă sau se descompune complet?

 

7. Adevărata cantitate de tehnologie de care avem nevoie este de fapt minimul necesar pentru a rezolva problema

Un produs care folosește cantitatea corectă de tehnologie devine invizibil mai repede, ceea ce reprezintă un semn distinctiv pentru un design eficient. Asta înseamnă că atunci când construim un produs trebuie să ne gândim la lucrurile absolut importante pentru acesta:

Care este cantitatea minimă de tehnologie necesară pentru a rezolva problema?

Care este setul minim de funcționalități, astfel încât produsul să facă ceea ce trebuie să facă și nu mai mult?

 

8. Tehnologia trebuie să respecte normele sociale

Un bun exemplu aici este reprezentat de evoluția telefoanelor mobile, iar un pas relevant în devenirea lor a fost reprezentat de lansarea iPhone în 2007.
La început acest produs a fost ridiculizat de către oameni, era doar o bucată de metal și sticlă care în interior avea câteva aplicații deja instalate precum un browser și o cameră.
 
Oamenii au fost șocați: unde dispăruse tastatura, de ce era ecranul atât de mare, cum de Apple face telefoane? La acel moment era un bun destul de scump, dar în anul viitor au lansat o versiune îmbunătățită și ceva mai ieftină, și în acest ritm, adăugând periodic funcții noi, iPhone a devenit un fenomen.


Au trecut însă câțiva ani buni până când iPhone a ajuns la maturitate, însă oare ce s-ar fi întâmplat dacă încă de la prima lansare device-ul ar fi avut toate funcțiile de care ne bucurăm în prezent?

Cu siguranță ar fi fost văzut ca un device creat de extratereștrii, de aceea este important să acordăm oamenilor timp să se obișnuiască cu tehnologia.
 
Concluziile acestui principiu ar fi că:

Tehnologia are nevoie de timp pentru a fi introdusă oamenilor.

Ce norme sociale există, pe care tehnologia la care lucrez le-ar putea încălca sau care ar stresa?

Introducem încet caracteristici, astfel încât oamenii să aibă timp să se obișnuiască cu produsul.

 

Exemple din lumea reală care respectă principiile enumerate mai sus:

  • Ceainicul: Dacă o tehnologie funcționează bine, putem să o ignorăm de cele mai multe ori. Un ceainic ne spune când este gata, și este oprit sau liniștit în restul timpului. Un ceainic poate fi setat și uitat, până când acesta anunță. Nu atrage atenția noastră asupra lui până nu este necesar.
  • Sleep Cycle: este o aplicație mobilă care ne monitorizează somnul și ne trezește la momentul cel mai potrivit din ciclul de somn printr-un sunet delicat sau un buzz.
  • Smart badge: pentru cei care lucrează în corporații este foarte cunoscut, iar simplitatea acestuia de utilizare îl încadrează ca un bun exemplu de ”calm technology”. Acest badge ne oferă acces într-o clădire sau lift doar printr-o simplă atingere fără să fim nevoiți să îl încărcăm sau să accesăm vreun sistem sau interfață grafică.

 

Concluzii:

  • Oamenii au o atenție limitată și de aceea suntem datori să încercăm să creăm o tehnologie care necesită cea mai mică atenție în timp ce oferim cele mai utile funcții.
  • Trebuie să luăm în considerare modul în care interfața poate furniza informații, fără a scoate utilizatorul din sarcina sa principală.
  • Avem responsabilitatea să explorăm modalitățile prin care tehnologia poate utiliza atenția periferică. 
  • Să luăm în considerare modul în care produsul creat de noi îmbunătățește viața unei persoane și utilizează capacitățile tehnologiei pentru a reduce interacțiunea umană.
  • Este necesar ca produsul nostru să se bazeze pe voce sau poate să fie utilizată o altă metodă de comunicare? Aici se pune accentul pe modul în care tehnologia comunică starea.
  • Să tratăm cazul în care tehnologia nu reușește. Este implicit într-o stare utilizabilă sau se descompune complet?
  • Care este cantitatea minimă de tehnologie necesară pentru a rezolva o problemă?
  • Ce norme sociale există, pe care tehnologia noastră le-ar putea încălca sau care ar stresa? În mod ideal, oamenii ar trebui să se simtă bine când interacționează cu produsul.

”Calm technology” trăiește în lumea reală, printre oameni, iar dacă respectăm așteptările consumatorilor și ei ne vor respecta tehnologia.

–––––––––––
Resurse:
Calm technology, de Amber Case
www.calmtech.com