În Inspirație

Cum aducem poveștile româneşti la viață?

featured

Pentru a satisface curiozitățile multora, ne-am decis să împărtășim cu voi câteva din momentele aflate în spatele procesului de creație a unei „Povești Românești”. Să luăm drept exemplu „Povestea unui om leneş” şi să pornim într-o scurtă aventură prin etapele necesare pentru o aduce la viață. 

Prima sursă de inspirație o reprezintă însăși poveștile neamului nostru, ce au încântat copilăria fiecăruia, frumos închipuite prin cuvinte de către însuși Creangă. 

După o amănunțită și îndelungată asimilare a storyline-ului poveștii vom putea să o împarțim în scene principale în cadrul cărora se va desfășura întreaga acțiune. Odată ce am trecut de acest punct vom putea alcătui și un storyboard, cu scopul de a ajuta pe mai departe în crearea animației și ca suport vizual. Storyboard-ul  nu presupune prin utilizarea sa altceva decât susținerea detaliilor de scenariu și regie, așadar nu am zăbovit mult în schițarea cadrelor principale ale poveștii.

pic1(1)Desigur că următoarele întrebări majore vor fi, cum va arăta leneșul acesta și cum să îi concretizăm mai bine toate trăsăturile sale. Odată ce vom contura chipul leneșului trebuie să compunem şi restul personajelor în același stil vizual și aceleași linii.

pic2(1)

pic3(1)
O tehnică care să susțină stilul vizual ales, cât mai simplist prin linii și elemente 2D, influențează și nivelul de dificultate al animării personajelor cât și al întregii animații. Încercăm ca de fiecare dată să oferim un stil grafic personal fiecărei animații și totodată să folosim abordări diferite în producția și regia poveștilor. După research-uri amănunțite despre cum realizează alte studio-uri de animație astfel de teme, putem aduce la un numitor comun o serie de tehnici de animare a elementelor 2D cu mișcări de cameră,  animare de personaje, cât și detalii de sonorizare și scenete audio.

Proiectul Povești Românești oferă atât varianta animată a cadrelor de odinioară și a personajelor complexe redate de Creangă cât și posibilitatea de citi povestea așa cum a fost scrisă, conturată cu ilustrații pe măsură.

pic4(1)

Desigur că redarea grafică a personajelor și a lumii lui Ion Creangă nu este de ajuns în procesul de creație al unei povești. Odată ce avem realizate toate elementele grafice – personaje cu instanțele lor specifice, secvențe de imagini pentru mișcări și acțiuni care se vor repeta, imagini de fundal pentru alcătuirea scenelor, pregătirea scheletelor de personaje pentru a fi animate, animarea expresiilor faciale și altele – toate acestea se aduc în mediul digital de prelucrare, în aplicații de editare și animare precum Adobe Ilustrator, Photoshop, After Effects.

 

pic5

Unul dintre cele mai importante aspecte, chiar înainte de a putea începe să animăm, este integrarea voice-over-ului. Voice-overul, sau vocea care ne conduce prin toată animația așa cum ne-am învățat cu teatrul radiofonic de altădată, va necesita un timp rezervat special. Acesta include, actori, spațiu special pentru înregistrarea și desigur editarea sunetului și a efectelor, și nu în ultimul rând realizarea unui soundtrack cu instrumente și elemente sonore specifice folclorului național.

De cele mai multe ori, întregul proces de animare se bazează pe sunet, întrucât, în jurul acestuia se vor anima toate elementele din scene și mai ales dialogurile personajelor. Timming-ul și efectele sonore aduc o semnătura proprie, ideală pentru astfel de animații și video-uri.

 

pic6


Una dintre provocările care pot apărea adesea când vorbim despre animații este acomodarea cu tehnica de lucru. Există o mulţime de modalităţi de animare şi merită testate cât mai multe, cu riscul de a prelungi procesul de creaţie. Rezultatul va fi acela al unui suflu nou şi original pentru fiecare animaţie pe care o creaţi.

pic7