În Inspirație

Designul emoțional: ce este, cum funcționează, bune practici

designul emoțional

Conceptul de „design emoțional” a fost introdus de Donald Norman în cartea cu același nume, în care susține ideea conform căreia emoțiile joacă un rol covârșitor în modul în care oamenii percep realitatea și reacționează la obiectele cu care intră în contact. Așadar, atunci când ne referim la produse sau servicii, modul în care sunt construite generează anumite tipuri de emoții, care la rândul lor vor determina un anumit tip de atitudini și comportament.

Oamenii sunt ființe sociale. Toate formele de comportament pe care le realizează, de la cele mai simple și până la cele mai complexe au la bază raporturi create aproape simultan, fundamentate pe emoții. Fie că e vorba de o relație inter-personală sau de un raport față de un obiect, oamenii asociază elementelor cu care interacționează o personalitate, o dimensiune subiectivă. Visceralul precedă deciziile raționale, indiferent că ne place să recunoaștem sau nu acest lucru.

Cum funcționează?

În funcție de culori, sunete, limbaj, contrast, luminozitate și forme geometrice, un produs sau un brand oarecare ni se poate părea drăguț, simpatic, enervant, deprimant ș.a.m.d. Toate aceste atribute sunt rezultatul unor reacții emoționale – de multe ori inconștiente și spontane – pe care ni le generează toate elementele cu care avem un contact mai îndelungat de câteva secunde. Iar aceste reacții ne vor influența modul în care ne raportăm la respectivele produse și/sau servicii.

Nu fac excepție de aici nici produsele digitale. Fie că vorbim de un site, o aplicație mobilă sau de un joc interactiv, devine din ce în ce mai important pentru designeri să țină cont de aceste procese și să încerce să creeze produse care să genereze într-o măsură cât mai mare reacții emoționale pozitive, care să crească probabilitatea unui comportament favorabil din partea utilizatorilor.

Deși la prima vedere poate părea simplu, nu este atât de ușor să creezi interfețe grafice care să genereze emoții pozitive, mai ales dacă luăm în calcul următoarele două lucruri:

  1. Există o suită întreagă de emoții pozitive, dar diferite între ele, fiecare dintre acestea generând anumite forme de comportament;
  2. În funcție de propriile experiențe, utilizatorii reacționează emoțional în mod diferit la aceiași stimuli vizuali sau auditivi.

Aceste două stări de fapt fac ca procesul de creație să se complice și să necesite o muncă de cercetare mai amănunțită. Așadar, se impune nu doar o cunoaștere profundă a celor care vor utiliza produsul sau serviciul pentru care creați designul respectiv, ci și principalele tipuri de emoții și comportamentele pe care acestea le generează.

Roata emoțiilor - Robert Plutchik
Roata emoțiilor – Robert Plutchik

Ca să ne facem o idee despre cât de variate sunt emoțiile, să încercăm o enumerare a câtorva dintre cele mai comune emoții pozitive: plăcere, bucurie, surpriză, entuziasm, nerăbdare, încântare, extaz etc.

Astfel, provocarea cea mai mare devine aceea de a declanșa acea reacție emoțională care să fie și compatibilă cu comportamentul pe care vreți să îl obțineți de la utilizatori. Pentru că uneori, emoțiile foarte puternice, în loc să crească probabilitatea unei acțiuni dezirabile, o scad, distrăgând atenția utilizatorilor de la scopul vostru principal.

Atractiv – Ergonomic – Util

În cartea „Design for Emotion”, Trevor van Gorp și Edie Adams analizează modul în care utilizatorii se raportează la produsele cu care intră în contact, pornind de la trei calități importante ale produselor (atractivitate, uzabilitate, utilitate) și o comparație cu principalele modele teoretice ale reacțiilor emoționale:

trevor van gorp

Așadar, în misiunea de a identifica acele elemente care vor declanșa emoții pozitive, va trebui să țineți cont de faptul că nu e suficient ca produsul respectiv să fie doar atractiv, ci trebuie să fie și ușor de folosit și funcțional – să rezolve o anumită problemă. Cu alte cuvinte, uneori s-ar putea să obțineți reacții pozitive fără să mizați deloc pe estetic, ci concentrându-vă doar asupra ușurinței în utilizare și utilității. Și deși reacțiile emoționale sunt mai ușor de atras prin artificii estetice, care acționează la nivel vizual, uneori acestea pot fi contra-productive.

Bineînțeles, un mix bun între toate elementele triadei este de dorit. Astfel, contactul utilizatorilor cu produsul va evolua în felul următor: utilizatorii vor fi atrași – la nivel vizual – de produs, ceea ce îi va determina să îl încerce; dacă experiența folosirii va fi plăcută și se va finaliza prin rezolvarea problemei pentru care a fost încercat, vom avea deja de-a face cu o relație reușită, cu șanse mari de recurență.

Bune practici

Teoria expusă până aici e fără îndoială interesantă. Rămâne însă să vedem ce anume puteți face, la modul concret în procesele de design, pentru a stimula astfel de reacții emoționale pozitive. Sfaturile care urmează în rândurile de mai jos nu sunt nicidecum unanim universale pentru toate produsele și toate contextele. Ele variază în funcție de obiectivele de business, caracteristicile produsului și profilul utilizatorilor. Așa cum spuneam, sunt foarte multe variabile atunci când avem de-a face cu latura emoțională a oamenilor.

Culori, imagini, forme

Sursă imagine: Shutterstock
Sursă imagine: Shutterstock

Începem cu cele mai evidente dintre elemente și ne oprim puțin asupra culorilor, imaginilor și formelor folosite. Elementele grafice sunt încărcate cu o simbolistică puternică, așa cum am dicutat într-un articol anterior. Culorile vii, vibrante atrag atenția și stimulează acțiunea, dar nuanțele prea puternice sunt agresive și îndepărtează utilizatorii.

Formele alcătuite din linii curbe sunt mai ușor receptate de creier, dar uneori poate fi mai eficient să recurgeți la figuri dreptunghiulare. Cât despre imagini, dacă sunt alese cu grijă, ele pot face minuni în demersurile de atragere a atenției și sensibilizare a utilizatorilor. Gândiți-vă la un site adresat tinerelor mame care le întâmpină pe acestea cu o imagine cu un bebeluș, comparativ cu unul care are o grafică simplă și curată, dar lipsită de acest stimul vizual.

Interacțiune și implicare

Sursă foto: Shutterstock
Sursă foto: Shutterstock

Așa cum am spus în partea introductivă a acestui articol, oamenii au tendința de a personifica obiectele și produsele cu care au contact, astfel că raporturile cu acestea devin pline de însemnătate. De aceea, atunci când produsul sau brandul cu care utilizatorul are contact la un moment dat îl implică într-o acțiune plăcută, acesta va fi mult mai receptiv la mesajul care se vrea a fi transmis.

O altă practică ce se poate dovedi utilă în acest sens este crearea de personaje – de preferință antropomorfe – care să intermedieze relația dintre utilizatori și produsul respectiv.

Așadar, fie că vorbim de implementarea unor componente de gamification sau simularea dialogului cu personaje fictive, oricare dintre aceste variante poate transforma o interacțiune banală într-una plăcută și mai ales eficientă.

Armonie și disonanță

Sursă foto: Shutterstock
Sursă foto: Shutterstock

Poate că vă va părea ciudată alăturarea unor substantive contradictorii, dar, de la caz la caz, oricare dintre cele două se poate dovedi eficientă.

Pe de-o parte, oamenii au tendința de a identifica tipare în realitatea exterioară și de a raporta lucrurile noi la acele tipare, pentru a le putea înțelege. De aceea, utilizatorii unui site sau ai unei aplicații vor avea o experiență mai plăcută dacă vor putea naviga aproape instinctiv prin meniurile acesteia, fără să fie nevoie să depună eforturi prea mari pentru a găsi ceea ce caută.

Pe de altă parte, uneori tocmai ruperea ritmului și surpriza descoperirii pot transforma o experiență ca toate celelalte într-una specială. Dacă disonanța nu contravine uzabilității, sunt șanse foarte mari să fie apreciată, să genereze reacții emoționale pozitive și să stimuleze realizarea acțiunilor pe care le doriți din partea utilizatorilor.

Sursă foto: Shutterstock