În Inspirație

Reprezentarea vizuală a datelor, între trend și necesitate

Reprezentarea vizuală a datelor (data visualization), deși este unul dintre cele mai des menționate buzzwords, nu este o noutate. Dimpotrivă, ca tehnică, ea precede exprimarea prin utilizarea limbajului verbal. Însă creșterea cantității de informații cauzată de evoluția tehnologică a readus-o în prim plan, adăugându-i valențe noi și solicitând designerii mai mult ca niciodată.

Hărți, grafice, infografice, diagrame, imagini aparent banale care concentrează cantități impresionante de informații. În astfel de creații constă de cele mai multe ori rezultatul reprezentării vizuale a datelor. Fiind vorba de cantități imense de informații care trebuie să fie suprimate în câteva desene, realizarea acestora necesită o anumită formă de gândire și o anumită abordare. Despre toate acestea vom discuta în articolul de azi.

Big Data

„Big Data” este denumirea dată contextului descris în introducere, caracterizat prin înregistrarea și stocarea unei cantități de date nemaiîntâlnite în istorie. Practic, întregul nostru comportament, de dimineața și până seara, este monitorizat într-o formă sau alta și ulterior înmagazinat în diverse baze de date. Sună puțin înfricoșător, dar din punct de vedere economic și social, colectarea permanentă de date are o multitudine de beneficii.

Astfel, această supremație a informației nu presupune doar accesul la o multitudine de date, ci și existența unui număr mare de variante pentru a le stoca și prelucra, oricare dintre aceste două elemente fiind aproape fără valoare în lipsa celuilalt.

Etapa de reprezentare vizuală își are locul abia către finalul procesului de analiză și interpretare a datelor, când, după ce informațiile disponibile sunt evaluate, analizate și categorisite, se impune identificarea unei modalități cât mai eficiente de a comunica rezultatele cercetării efectuate. Abia aici intervine rolul designerilor.

De la bit la pixel

Scopul principal al creațiilor grafice care trebuie să comunice diferite date este acela de a transmite informațiile cele mai importante într-o formă cât mai simplă și curată, în așa manieră încât să poată fi înțelese și de un amator. Astfel, va trebui să identificați acele elemente vizuale care pot comunica cel mai bine informațiile care trebuie transmise. Poate fi vorba de figuri geometrice, simboluri, coduri de culori sau chiar ilustrații, decizia vă aparține. Însă dincolo de forma pe care o alegeți, e recomandat să vă ghidați după o serie de principii unanim valabile, care vă pot face munca mai ușoară.

1. Arta și știința fac un mix bun

Orice reprezentare vizuală a unui set oarecare de date este până la urmă o redare artistică a rezultatelor unor cercetări mai mult sau mai puțin științifice. Astfel, rolul designerului este acela de a face datele mai digerabile, de a le face ușor de reperat și de înțeles și, nu în ultimul rând, de a le pune în valoare.

Left Brain – Right Brain – Mercedes Benz

Totodată, melanjul dintre cele două elemente – cel estetic și cel informațional – trebuie să fie armonios și echilibrat, fără să prevaleze aspectul în detrimentul conținutului sau viceversa. În primul caz, vizualul devine o simplă imagine plăcută ochiului, care nu transmite nimic relevant; în cel de-al doilea, informația, nefiind bine reprezentată grafic, nu este receptată corespunzător.

2. Spuneți o poveste

Deși nu este foarte explicit, orice imagine are un fel de „fir narativ”, un început, un cuprins și o concluzie, care urmează un traseu logic al gândirii umane, astfel încât receptorul informațiilor reprezentate să nu fie nici copleșit de cantitatea mare de date vârâte în fața ochilor fără preaviz, nici plictisit, așteptând acel punct culminant care întârzie să apară.

Harta mâncărurilor de România – Ioana Șopov
How’s my fishing? – Greenpeace

Identificați informațiile cele mai importante care trebuie transmise, căutați simboluri sau coduri de culori care le reprezintă cel mai bine, folosiți-vă de personificări acolo unde obiectele sau formele geometrice nu reușesc să comunice suficient de expresiv și puneți la dispoziția utilizatorilor legende care să explice informațiile vagi, să ghideze interpretarea sau să ofere date suplimentare.

3. Încercați să înțelegeți informațiile pe care le redați vizual

Dacă nu înțelegeți voi înșivă datele pe care trebuie să le puneți în valoare, sunt șanse foarte mici să reușiți să atingeți punctele menționate anterior. Astfel, este necesar să faceți puțină muncă de cercetare înainte de a vă hotărî care va fi ruta de execuție pe care o veți aborda. Doar înțelegând semnificația informațiilor și contextul în care acestea se încadrează veți putea să creați o poveste în jurul lor și să le redați într-o formă cât mai plăcută ochiului.

4. Fiți inventivi, dar respectați șabloanele gândirii umane

Atunci când vine vorba de imagini, creierul uman este obișnuit cu anumite tipare de reprezentare vizuală. Spre exemplu, ochiul parcurge conținutul unei imagini de sus în jos și de la stânga la dreapta și ar fi bine să respectați aceste tipare. În caz contrar, cel care va privi imaginea va fi debusolat, nu va înțelege mesajul și va renunța cel mai probabil să urmărească datele prezentate.

E bine să fiți inventivi, dar faceți apel la ingeniozitate în ceea ce privește execuția grafică și nu solicitând utilizatorilor comportamente nefirești.

5. Simplitate și interacțiune

Așa cum am spus la începutul acestui articol, marele merit al reprezentărilor vizuale bine realizate este acela că transformă cantități imense de date în mesaje inteligibile, ușor de urmărit și de reținut. Simplitatea ar trebui să fie laitmotivul lucrărilor voastre, fără ca aceasta să reducă în vreun fel potențialul estetic al acestora.

Iar dacă suportul vă permite, nu ezitați să transformați produsul final într-unul interactiv. Dați utilizatorilor posibilitatea de a „opera” cu datele respective: să introducă filtre, să navigheze printre rubrici, să parcurgă „povestea” pagină cu pagină. În acest mod, nu doar veți face informațiile mai captivante, ci veți asigura publicului un contact prelungit cu acestea.