În Interviuri

Ina Muntean: Orice se poate vinde, dacă are povestea, eticheta, promovarea potrivită

15542365_1249689738438640_6198543222547349957_n

PROFIL:

○ Tattoo addict, stripes freak, rock n roll groupie & vinyl digger

○ Minte colorată și creativă în tot ce înseamnă marketing & social media

 ○ Wannabe la Bereta ™

 ○ Social Media Manager la Viniloteca

○ PR & Marketing la Reflektor Venue

○ Fost Marketing Manager la U Man Shop


Învață programare, UX design și marketing online direct de la profesioniști, la cursurile Decode Academy din Timișoara. Înscrie-te aici!

 

  • Ai terminat Jurnalism-Engleză, iar primul job a fost în cadrul U Man. Ce făceai acolo, la început şi ce te-a ajutat + ce te-a încurcat din lucrurile învăţate la facultate?

La U Man am ajuns din noroc, oarecum. Cel mai probabil pentru că am fost omul potrivit la momentul potrivit. Sau cel puțin așa îmi place să cred.


Ei aveau nevoie de cineva care să se ocupe de online, într-o perioadă în care platformele de magazine online din România erau destul de rudimentare, iar eu am fost singurul om la care s-au gândit… pentru că mă “pricepeam la cuvinte”.

 

Nu aveam habar despre online, despre marketing virtual, despre social media (pe atunci, extrem de timide), dar îmi plăcea să scriu și eram o fire creativă. Și tot ceea ce am învățat despre vânzarea online și despre promovarea pe orice tip de canal a fost oarecum autodidact.


Deci, dacă ar fi să privesc înapoi, din facultate am rămas cu priceperea asta la cuvinte, cu puțină fixație pe gramatică şi ortografie ca la carte și cu mare deschidere spre informație. Sau spre nevoia de informație.

ina

 

  • În mai toată experienţa ta de om de comunicare ai avut de-a face cu branduri sau produse ce ţin de cultura urbană. Cum comunici astfel de lucruri, ca să fie pe filmul celor care vrei să te audă şi să te placă?

Înainte de a te apuca de treabă, cred că trebuie să îți stabilești targetul. Eu de la asta am plecat. Cine e clientul, câți ani are, care e situația financiară, care îi e limbajul, ce muzică îi place, de unde se informează, ce face cu timpul liber, de unde află / a aflat / va afla de brandul tău cool.

 

Cred că aș putea să fac un set de cel puțin 100 de întrebări esențiale ca să pot afla care e publicul căruia (trebuie să) te adresezi. Și de la răspunsurile la aceste întrebări începi să construiești. Știi pe ce platforme să te promovezi, care să îți fie purtătorii de cuvânt, pe ce limbă să le vorbești clienților tăi, cum să le vinzi chiar și atunci când nu încerci să le vinzi.

 

Și în același timp, TREBUIE (da, da, cu majuscule) să ții cont de brand. De cum arată, de cum își dorește să apară în public, de ce vrea, de cine îl reprezintă și să nu te abați de la acea direcție.

Orice oferi publicului se va răsfrânge în imaginea unitară a brandului. Orice.

uman-social
  • Ce ai învăţat din capitolul U Man despre preferinţele publicului?

Lecția de căpătâi pe care am învățat-o din online, și cu precădere din social media, e că 99% din clienți nu citesc enunțurile.

 

Așa că am concentrat cea mai mare parte din comunicare în vizual: poze, bannere, design, stickers. Orice e frumos pentru ochi.

 

Am comprimat toate descrierile în cât mai puține cuvinte, am redus multe enunțuri la link sau la maximum 5 cuvinte. Și asta cred că a adus și un plus de imagine pentru brand: transmiteam mereu că spunem ceea ce avem de spus clar și concis, fără ocolișuri și fără planuri secrete.

carti

 

  • Cum găseşti vocea unui brand îmbibat în cultura urbană?

Odată stabilit publicul țintă și direcția brandului, e relativ ușor să comunici, chiar dacă e vorba de un brand urban. Trebuie să intri în pielea clientului, dar comunicând mereu corect, în limbajul cu care l-ai obișnuit.

 

Nu am urmat niciodată trendul prescurtărilor, diminutivizărilor, ortografiei intenționat greșite, pentru că am considerat mereu că o anume corectitudine în comunicare se va răsfrânge și în credibilitatea brandului.

 

E greu să ai încredere într-un magazin online care încearcă să te convingă cu “Frate, t aranjam noi, dane un mesaj si t sunam noi” versus “Salutare, cu ce te putem ajuta? Echipa noastră de super-eroi (cel puțin așa ne place să credem) îți stă la dispoziție de luni până vineri, între orele 10.00 -18.00 sau la numărul de telefon …

 

Pare mai puțin cool și mai sec decât primul enunț, dar la nivel subconștient, cum poți avea încredere în informații greșite ori lipsite de elemente obligatorii de identificare a unui brand / business?

15726622_1918311725063235_571106108838786518_n

 

  • Cum creezi o experienţă consecventă de brand urban? Mai exact, cum îmbini partea de comunicare online cu experienţa din magazine şi evenimentele de brand.

De-a lungul timpului am discutat și am lucrat foarte mult la fidelizarea clienților. Iar asta nu se putea întâmpla decât combinând eficient mediul online cu cel offline.

 

În cazul U Man, având magazine în marile orașe din țară (București, Iași, Timișoara, Brașov & Cluj), comunicarea directă cu angajații din shop-uri ajuta mult la imaginea brandului.

 

Evenimentele pe care le concepeam pentru fiecare oraș în parte erau și ele parte din planul de fidelizare, care în culisele U Man se numea mai mereu “lucrăm la coolness”. De la parties, la concursuri, la concerte sau demonstrații sportive, toate se desfășurau offline cu ajutorul online-ului.

Și încercam mereu să punem cât de mult conținut posibil și online, ca lumea să poată considera că participa la evenimentele noastre chiar și din fața ecranelor.

trupa
  • Rămânem tot la capitolul experienţă de brand. Povesteşte-ne un pic despre Viniloteca “that hidden place in Timisoara” şi despre cum aţi gândit promovarea locului şi a produselor oferite.

La Viniloteca am ajuns oarecum dintr-o ambiție personală. Pentru că vreau să construiesc sau să ajut la construirea acelui gen de loc pe care să îl recomanzi oricărui turist care s-a săturat de centrele orașelor mari, de momelile turistice și de calitatea dubioasă a produselor și serviciilor, doar pentru că locația o permite.

 

Și pentru că să mergi la o cafea, ceai, bere artizanală (doar artizanală) și să asculți muzică bună de pe vinil (sau ce muzică vrei tu, doar de pe vinil) în compania localnicilor pe care TREBUIE să îi întâlnești dacă ești în Timișoara, mi se pare un must-see în orice oraș turistic te-ai afla.

 

Și știu nu mă pot distanța de zona de confort, dar nici nu îmi doresc, așa că apelez la online și pentru Viniloteca. Canalele sunt doar puțin diferite, platformele de turism sunt absolut necesare în cazul acesta și existența unui magazin online de muzică pe vinil cred că ar ajuta enorm la credibilitatea și propagarea brandului (mai ales în țară, dar și în afara ei).

viniloteca

 

  • Cum pregăteşti o deschidere pentru o locaţie atât de eclectică cum e noul Reflektor Venue, (unde eşti PR & Marketing Manager)?

Reflektor Venue e cel mai nou proiect la care am spus da. Și am ajuns la el când decizia asupra evenimentului de lansare fusese deja luată. Așa că a trebui să lucrez cu ceea ce aveam, dar neapărat ținând cont strict de publicul țintă pentru evenimentul de deschidere.

 

Dacă la U Man și Viniloteca, selecția publicului părea mai ușoară, la Reflektor e mai complicat, pentru că nu te prea joci cu gusturile muzicale ale publicului.

 

Așa că pentru concertul de deschidere, care a fost PRO Musica – pentru prima dată într-un club după 44 de ani de existență, am stabilit înainte de toate publicul căruia mă adresam și am ales canalele pe care știam sau intuiam că le folosește pentru a se informa.


La următorul eveniment, un party / concert cu 2 djs și o trupă de jazz într-un mix unic, am schimbat radical targetul, limbajul și canalele de comunicare.

 

În cazul unui venue cred că trebuie să lucrezi cameleonic, să te adaptezi mereu, să ții cont de tipul de eveniment, de muzică și de fanii ei, de ce vrea clientul sau nu vrea să vadă / audă înainte, în timpul și după eveniment. Va fi un rollercoaster!

21034275_342744816179871_4566049625623369812_n

 

  • Bereta. Lubrifiant social din 2014. Cum creşti o bere artizanală şi cum ajungi să aduni o comunitate de fani ai ei? 

Bereta e proiect de-al casei, cu nume gândit într-o noapte în care nu puteam adormi și cu cel mai mult ajutor gratis (dar nu gratuit!) din partea oamenilor creativi din jurul nostru.

 

Bereta a crescut, cred eu, cel mai sănătos și cel mai rapid, pentru că a plecat de la niște oameni care erau din mediul propice, oameni care știau cu ce se mănâncă (bea) berea artizanală și și-au adunat în sensul ăsta o mână de followers fideli din timp, care au fost deschiși la trendul internațional și au avut o viziune pe care au și știut exact cum să o pună în practică.

 

Lucrând în domeniu, știi că trebuie să începi cu pasiunea, să continui cu povestea, să crești brandul ca imagine (care trebuie să fie atent lucrată din start – am avut aici ajutorul artistei in-house, Dushky) și apoi să investești mare parte din timp în promovare, în prezență, în coolness.

 

Și în cele din urmă, să gândești în avans și să construiești și la propriu fabrica în care să ia naștere berea chiar în orașul în care a luat naștere și ideea.

bereta-etichete 14102531_1856816861212722_8150531013009698872_n
  • Crezi că ar funcţiona campaniile de comunicare clasice, pe branduri underground? 

Cred că valul nou de nișe care ies la suprafață și ajung cât mai aproape de mainstream, hipsterii care dictează trenduri și sunt formatori de opinie, pot să revitalizeze orice.

Fiind om de comunicare, am convingerea asta că orice se poate vinde, dacă are povestea, eticheta, promovarea potrivită.

Îmi place să urmăresc nașterea, plutirea în derivă sau succesul fulminant, (de)căderea brandurilor, vreau să cred că învăț din toate și cred că tocmai din cunoașterea asta aș putea chiar să cred într-o campanie clasică de comunicare pentru un brand care nici nu s-a născut încă.

 

Un exemplu foarte la îndemână: fundraising offline. Transpunerea în offline a oricăror unelte de comunicare online pentru a finanța un brand care e încă la stadiul de idee. Ar fi chiar o temă bună de “studiu de caz”.

Cu Bereta am început deja pe online, deci e prea târziu, dar poate găsim un proiect pe care să testăm ideea asta (care acum mi se pare chiar genială)!

 

  • Dacă ar fi să faci un checklist al abilităţilor pe care crezi că e bine să le aibă un marketer implicat în cultura urbană, ce ar conţine?
  1. Comunică și scrie corect.
  2. Identifică-te cu publicul țintă (chiar dacă tu nu faci parte din el).
  3. Crede sincer în ceea ce faci / comunici. Dacă ție nu îți place, se va simți în limbaj.
  4. Fă-ți prieteni mulți, din toate domeniile. Toate domeniile se intersectează în anumite puncte.
  5. Lucrează la marketingul personal la fel de mult ca și la cel de brand.
  6. Ascultă, urmărește, compară, admiră, împrumută de la ceea ce fac bine colegii de breaslă.
  7. Fii activ online și offline. Oricare ar fi mediul în care activezi.
  8. Fii cool!
10174929_728529207221365_374313080262986362_n

 

  • Ne poţi da un exemplu de proiect de cultură urbană făcut fain şi comunicat bine?

Din afară îmi place foarte mult felul în care se promovează și comunică Happy Socks. Doi oameni de marketing care au creat un brand de calitate medie, relativ scump, dar colorat și cu un promo complet și complex, care vinde pentru că e cool și comunică asta exact așa cum trebuie.

 

o-HAPPY-SOCKS-570


Și Banksy, care este unul din cele mai bune exemple de marketing personal care îmi vin acum în minte.

pmbg_01-3

 


Din țară, fără o ordine anume și fără a fi părtinitoare: ING Bank – pentru ca au limbaj tânăr și promo inteligent; Electric Castle – pentru că pun în aplicare la noi tot ceea ce funcționează super-bine la festivalurile din afara țării; Control Club din București – din celălalt capăt al țării pare cool (și dacă nu e, înseamnă că au marketing bun); Zoot – pentru că se folosesc bine de limbaj în comunicarea online, deși nu sunt cei mai eficienți pe social media.