În Interviuri

Interviu cu Adrian Copie, Senior Software Engineer la Superna

Adrian Copie

Adrian Copie are o experiență de peste 17 ani în dezvoltarea de aplicații desktop și web și este preocupat de tot ceea ce înseamnă Cloud Computing, motiv pentru care a dezvoltat acest subiect și în teza sa de doctorat. Pe lângă activitatea profesională, Adrian are și o bogată activitate de cercetare, colaborând cu e-Austria Research Institute din Timișoara.

Ctrl-D: Pentru început, spune-ne câte ceva despre parcursul tău profesional.

Adrian: Am absolvit facultatea de Electronică și Telecomunicații din Timișora, în anul 1993 și de atunci am avut ocazia să lucrez în câteva companii românești dar și străine, de la firme cu doar câțiva angajați până la mari corporații internaționale. De-a lungul timpului, am participat în proiecte din diferite domenii de activitate, de la aplicații economice, aplicații web și desktop, proiecte de telecomunicații, până la proiecte europene de cercetare și aplicatii industriale legate de Cloud Computing.

 

Ctrl-D: Colaborezi cu e-Austria Research Institute din Timișoara. Cum se împacă activitatea de cercetare cu cea de programare efectivă?

Adrian: Se împacă foarte bine, sunt complementare. Dacă partea de cercetare pune accentul mai mult pe concepte teoretice aflate uneori la frontiera cunoașterii, pe prototipuri, programarea efectivă este cea care aduce concretul în viața noastră, a inginerilor software. Este o ilustrare perfectă a sintagmei „Research and Development” și mă consider fericit că pot activa în ambele domenii.

 

Ctrl-D: Care este stadiul mediului de cercetare din acest domeniu, la momentul actual?

Adrian: Există o emulație la nivel global pentru tot ce înseamnă tehnologii legate de internet. Cloud Computing a devenit deja o colecție de tehnologii stabilă, de încredere. Multitudinea de soluții aferente problemelor de actualitate este într-o creștere continuă, de aici derivând un mare număr de subiecte de cercetare.

Creșterea numărului de dispozitive electronice interconectate conduce către conceptul de „Internet of Things”, iar cantitatea uriașă de date generată de acestea deschide oportunități de cercetare legate de „Big Data”. Niciodată omenirea nu a mai fost pusă față în față cu asemenea provocări legate de informație și prelucrarea acesteia. Dispozitivele electronice pătrund în viața cotidiană, în case, în mașini, o nouă paradigmă numită „Cloud of Things” fiind acum un subiect de cercetare fierbinte în comunitatea Cloud Computing.

 

Ctrl-D: Ești preocupat de tot ceea ce înseamnă Cloud Computing. Ne poți spune care sunt beneficiile sistemelor Cloud, din punctul tău de vedere? Dar limitările acestora?

Adrian: Exista o multitudine de beneficii, adresabile tuturor categoriilor de utilizatori, începând de la infrastructuri de calcul sau stocare de date, platforme complexe, elastice și scalabile destinate dezvoltării de aplicații executabile în Cloud și până la servicii individuale sau orchestrate astfel încât să se constituie în soluții extrem de elaborate care să rezolve o multitudine de probleme.

În această perioadă în care criza economică mondială nu e încă aproape de sfârșit, companiile au început să-și mute o parte din activitate către Cloud, profitând de faptul că furnizorii de servicii de Cloud sunt responsabili cu tot ce înseamnă management, mentenanță și monitorizare și deci costurile cu echipamentele și software-ul sunt mult diminuate. Mai mult decât atât, nemaiexistând problemele cu infrastructura și personalul aferent, companiile își pot concentra energia și cunoștințele exclusiv pe domeniul lor de activitate.

Pe lângă beneficii, reversul medaliei aduce dificultăți de migrare a datelor și aplicațiilor dintr-un cloud în altul, paradigma numindu-se „vendor lock-in”. Există încercări de a standardiza anumite aspecte legate de cloud, cum ar fi interoperabilitatea, portabilitatea, securitatea, însă nu există încă un consens general în această privință

Companiile sunt încă reticente în a-și stoca datele în Cloud-ul public, parte datorită unor vulnerabilități legate de securitate, parte din considerente legale. Soluția de compromis vine dinspre Cloud-ul hibrid, o combinație între Cloud-ul public și cel privat. Din punct de vedere financiar, pe termen lung, e posibil ca, în funcție de furnizor, costurile să fie mari.

 

Ctrl-D: În momentul de față colaborezi cu o companie din Canada, recunoscută la nivel global, dar ai lucrat și pentru firme care își aveau sediul în țară. Care sunt pretențiile angajatorilor din străinătate în comparație cu cele ale angajatorilor locali?

Adrian: Dacă în urmă cu mai mulți ani se putea simți o diferență în ceea ce privește exigențele angajatorilor români față de cei străini, odată cu maturizarea pieței muncii din România în domeniul IT, nu mai există diferențe atât de mari. Totuși, din experiența mea, aș putea spune că nivelul așteptărilor angajatorilor din străinătate este ridicat, fiind căutat un bagaj tehnic cât mai larg, o mare capacitate de adaptare la diferite tipuri de proiecte, seriozitate în respectarea termenelor, putere de învățare continuă și un respect deosebit pentru munca bine făcută.

 

Ctrl-D: Care sunt site-urile/publicațiile pe care le urmărești ca să te menții la curent cu noutățile din domeniu?

Adrian: Timpul este o resursă care este tot mai greu de găsit în ultima vreme, iar ritmul în care apar mereu noi tehnologii este exploziv. Din această cauză a fi la curent cu noutățile este de multe ori o misiune imposibilă.

Totuși, încerc să-mi fac timp să țin pasul cel puțin cu domeniile care mă interesează în mod deosebit, și anume stocarea de date în Cloud și virtualizarea, accesând site-urile proiectelor, frecventând diferite grupuri de discuții, cumpărând cărți de pe Amazon sau citind articole științifice publicate cu precădere în Springer Link, Science Direct sau Google Scholar.

 

Ctrl-D: Ai o experiență profesională îndelungată. Care au fost greșelile pe care le-ai comis la începutul carierei și ce ai învățat din ele?

Adrian: Din fiecare etapă parcursă de-a lungul carierei mele am tras anumite învățăminte. Nu consider că am făcut greșeli majore, deși unele lucruri le-am făcut mai bine, altele mai puțin bine, important e să poți să te analizezi și să îți dai seama ce poți corecta, ce poți face mai bine data viitoare.

 

Ctrl-D: În ultima vreme, se vorbește din ce în ce mai mult despre The internet of things. Cum vezi evoluția acestui fenomen, în următorii ani?

Adrian: Termenul de „Internet of Things” (IoT) are o vechime destul de mare, dacă o raportăm la mediul extrem de dinamic al tehnologiei informației, fiind folosit pentru prima dată în 1999, de către Kevin Ashton și popularizat cu precădere de un grup de cercetători din domeniul tehnologiilor RFID (Radio Frequency
Identification).

Deși se vorbește de multă vreme despre IoT, nu există încă o definiție unanimă pentru această paradigmă, dar se acceptă că în principiu este vorba de o rețea de obiecte interconectate: calculatoare, tablete, smartphones, senzori și alte dispozitive conectabile într-o rețea digitală. Complexitatea acestor rețele și datele generate de acestea ridică probleme dificile și interesante, care sunt subiect de cercetare pentru o multitudine de discipline, promițând încă de pe acum un spectru bogat de rezultate.

 

Ctrl-D: Lucrezi de aproape 17 ani ca programator. Ce faci ca să eviți plafonarea?

Adrian: Din fericire pentru mine, de foarte puține ori până acum mi-am pus problema plafonării, și asta datorită paletei largi de tehnologii cu care mi-a fost dat să lucrez de-a lungul timpului. Totuși, o rețetă foarte bună împotriva plafonării, pe care am experimentat-o de câteva ori până acum, este implicarea într-un proiect personal, care să nu aibă legătură cu ceea ce faci la job.

 

Ctrl-D: Dintre toate proiectele la care ai lucrat până acum, care iți este cel mai drag și de ce?

Adrian: Mi-au plăcut multe din proiectele la care am participat de-a lungul timpului, însă înclin să cred că ultimul proiect la care am lucrat, legat de monitorizarea unor centre de date în Cloud, îmi este cel mai drag, pentru că atinge cam toate domeniile mele de interes și, în plus, e o provocare din punct de vedere al realizării tehnice, al tehnologiilor folosite și al modului de lucru distribuit în mai multe locații de pe glob.