În Interviuri

Interviu cu Adriana și Ștefan Liuțe, fondatorii Storience

interviu stefan liute

Înființată în iulie 2012, Storience este o agenție de branding care, deși este la început de drum, are un start promițător. Sloganul „Red Thread Brands” definește misiunea companiei, și anume construirea brandurilor cu o poveste coerentă și palpitantă, care să pună în valoare unicitatea fiecărui produs pe care îl reprezintă.

Ctrl-D: Care este filozofia Storience? Ce valori vă ghidează și către ce tindeți?

Ștefan: Storience construiește branduri cu fir roșu, adică unele care spun o poveste coerentă și captivantă. Facem asta umăr la umăr cu clienții noștri, pe care îi implicăm în procesul de (re)branding și îi învățăm cât mai multe despre managementul de brand, pentru ca ei să poată „sta pe propriile picioare” după aceea. Suntem corecți, deschiși, prietenoși și ne tratăm toți interlocutorii de la egal la egal.

 

Ctrl-D: Povestiți-ne puțin despre echipa voastră și mediul de lucru.

Adriana: Suntem o echipă de 12 oameni, dar nu folosim modelul clasic de lucru care să ne adune pe toți în același birou 8 ore pe zi. Avem un nucleu care se ocupă de vânzări, strategie, management de proiect și copywriting și lucrăm cu o rețea de colaboratori constanți pentru design, programare, PR, SEO și producție. Colegii noștri sunt răspândiți în mai multe orașe din țară (București, Cluj, Iași) și din străinătate (Londra și Bangkok).

Atmosfera e caldă și deschisă, încălzită cu multe ceaiuri și sesiuni de brainstorming, mici surprize făcute colegilor și folosirea oricărui pretext de a sărbători. Ideile sunt oricând la un pas de implementare, pentru că spunem tot ce ne trece prin cap și luăm deciziile pe loc și transparent. Dăm și primim feedback din toate direcțiile, căci disprețuim ierarhiile atunci când vine vorba de a găsi cea mai bună idee sau direcție de acțiune.

 

Ctrl-D: Aveți doar un an de la înființare și portofoliul vostru este deja plin cu proiecte de succes. După ce criterii selectați proiectele pe care vreți să lucrați?

Ștefan: Avem clienți frumoși, pe care îi selectăm pe baza potrivirii, nu a banilor pe care ni-i oferă. Obiectivul nostru este să facem proiecte frumoase, în care munca noastră să conteze (să aducă valoare) și să ne simțim bine în tot acest timp.

 

Ctrl-D: Există multe controverse legate de pitch-urile neplătite. Care este poziția voastră vis-a-vis de ele?

Ștefan: Nu participăm la pitch-urile neplătite. Nu le considerăm nici principiale, nici eficiente în selectarea unei agenții de branding.

Adriana: Proiectele bune se nasc din conlucrarea client-agenție, pas cu pas. Ori principiul de lucru într-un pitch exclude colaborarea, limitând responsabilitatea clientului la scrierea briefului și la analiza propunerilor dezvoltate de agenție fără un dialog real. De aceea, nu credem în șansele de reușită ale proiectelor și relațiilor care încep prin pitch-uri.

 

Ctrl-D: Care a fost cel mai amplu proiect de care v-ați ocupat și cât timp a durat întregul proces?

Ștefan: Cel mai mare proiect de rebranding pe care l-am făcut la Storience a fost, până acum, rebrandingul lanțului regional de farmacii Flavipet în farmaciile Unica. Procesul a început în vara lui 2012, a fost finalizat în mare măsură și anunțat în iunie 2013 și mai are componente la care încă lucrăm.

 

Ctrl-D: Vorbind de creativitate, care este cea mai importantă lecție învățată până acum?

Adriana: Modestia. Creativitatea poate să vină de oriunde, oricând și de la oricine. Poți descoperi diamante în noroi sau poți să te duci la pomul lăudat și să te întorci flămând. Modestia înseamnă învățare continuă și contact continuu cu realitatea, n-ai cum să fii creativ dacă stai în vârful patului (sau al piedestalului) și te uiți narcisist în oglindă.

 

Ctrl-D: Care considerați că sunt cele mai importante trei aspecte în crearea unui brand?

Ștefan: Existența unei oportunități (a unei nevoi reale a pieței) pe care noul brand să o abordeze. Apoi o viziune clară a proprietarilor brandului – este esențial ca ei să știe ce vor de la noul brand – cum vor ca el să abordeze acea oportunitate. Și, pe locul trei, consecvența și perseverența în crearea și apoi întreținerea brandului. Brandingul nu e o activitate ocazională, care să se limiteze la a crea un brand, ci una cotidiană, de zi cu zi, care caută să genereze valoare prin utilizarea brandului.

 

Ctrl-D: O carte care v-a influențat cel mai mult din punct de vedere profesional?

Adriana: The Employer Brand, de Simon Barrow și Richard Mosley, pentru că a determinat un turning point în cariera mea.

Am citit-o când lucram în presă și m-a făcut să-mi doresc să implementez lucrurile pe care le citeam acolo. Cu alte cuvinte, nu doar să scriu despre brandul de angajator, ci și să-l construiesc. Așa am ajuns să lucrez într-o multinațională, unde m-am ocupat de brandul de angajator. Iar după aceea am început să lucrez în consultanță de brand și continui să folosesc lucrurile pe care le-am învățat din această carte, nu doar pentru clienți, ci și pentru Storience.

Ștefan: Perechea Competitive Advantage și Competitive Strategy, de Porter. Sunt cărți clasice de management al afacerii, dar ele mi-au deschis ochii asupra rolului brandingului în acest tip de management.

Brandingul nu e o sub-diviziune a publicității, ci un instrument de management al afacerii care combină vânzările, marketingul, comunicarea corporativă, resursele umane și, de multe ori, și alte discipline precum designul de produs sau construcția prețurilor.

 

Ctrl-D: Care provocare vi se pare mai mare, să creezi identitatea unui brand de la zero sau să lucrezi pe un proiect de rebranding?

Ștefan: Sunt situații diferite și, de aceea, greu comparabile. Rebrandingurile tind să fie mai complexe și consumatoare de timp decât crearea unor branduri de la zero. Pe de altă parte, poți fi pus în situația să creezi un brand într-o piață dificilă, ceea ce ridică alte tipuri de provocări.

 

Ctrl-D: Dacă ar fi să alegeți orice brand din lume pe care să îl rebranduiți, care ar fi acesta și de ce?

Adriana: DEX-ul, pentru că îl folosim atât de des și pentru că, din acest motiv, e atât de influent. Cu toate acestea, nu are o imagine puternică și nici o personalitate bine definită. Aș vedea DEX-ul mult mai prezent și activ, adus în secolul XXI și implicat mai mult în educarea oamenilor de toate vârstele. Sexify the DEX – ăsta ar fi brieful.

Ștefan: Cred că cel mai frumos proiect ar fi un brand mic, vechi și foarte discret, care face foarte-foarte bine ceea ce face. Cel mai probabil ar fi un meșteșug (precum cel al ceasornicarilor elvețieni de la Blancpain) sau un mic prestator de servicii de înaltă calificare, care să aibă o ofertă exclusivistă pentru o clientelă globală de cunoscători. Astfel de branduri au de multe ori sarcina extrem de dificilă de a balansa o moștenire imensă cu o nevoie acută de contemporaneitate.

 

Ctrl-D: Am putea extrapola expresia „Haina îl face pe om” la nivelul brandurilor? Credeți că o identitate vizuală neinspirată poate afecta definitiv percepția consumatorilor față de un produs?

Adriana: Haina nu îl face pe om, dar cu siguranță exprimă ceva despre el. Așa și identitatea vizuală, care influențează nemijlocit percepția consumatorilor despre branduri.

O identitate vizuală neinspirată poate să devină un fel de cui al lui Pepelea, care să tragă în permanență în jos brandul (din perspectiva încrederii consumatorilor în brand și în calitatea pe care acesta o oferă). Situații în care consumatorii exclamă „e bun, dar nu-mi place cum arată” s-au mai văzut, și nu o dată. În plus, o identitate nepotrivită poate să inducă în eroare consumatorul (de exemplu, un produs sau serviciu foarte scump cu o imagine ieftină nu va atrage publicul-țintă potrivit).
Ctrl-D: Mulțumim frumos pentru interviu! Mult succes în continuare! :)
Adriana și Ștefan Liuțe