În Interviuri

Interviu cu Alexandru Gris, Studio Production Manager la Ubisoft Kiev

Alexandru Gris

Alexandru Gris și-a început cariera în anul 2002, ca programator. Din 2004 s-a alăturat echipei Ubisoft România, iar în prezent este Studio Production Manager, la Ubisoft Kiev. A trecut de la a scrie cod la a conduce și inspira echipe de profesioniști, însă nu a renunțat la două mari valori care îi ghidează activitatea: performanță și inovație.

 

Ctrl-D: Salut, Alexandru! Mulțumim că ai acceptat să ne oferi acest interviu! La bază ești inginer IT. Cum s-a petrecut tranziția către project management și cât de mult îți lipsește munca de programare efectivă?

Alexandru: Salut, Ctrl-D! Plăcerea este de partea mea! Mulțumesc pentru oportunitate.

Într-adevăr, mi-am început cariera ca programator. Pot spune că mi-a plăcut foarte mult să programez și că am petrecut nenumărate zile și nopți dezvoltând tot felul de aplicații și jocuri, atât ca hobby, cât și ca profesie.

Trecerea spre project management s-a petrecut treptat. Am început ca șef de echipă pentru un grup mic de programatori (4 la număr), moment în care activitățile mele erau în cea mai mare parte tehnice.

În timp, echipa a crescut, iar focusul s-a mutat treptat de pe partea tehnică pe partea de organizare. Fiind curios din fire, am început să citesc despre management, procese și îmbunătățire continuă. La un moment dat a apărut oportunitatea de a prelua conducerea proiectului la care lucram deja; era nevoie de un project manager și, la momentul respectiv, am fost considerat persoana cea mai potrivită.

Referitor la munca de programare propriu-zisă, da, uneori simt nostalgie pentru perioada de început. Pe de altă parte, simt că sunt atât de multe lucruri de descoperit și de îmbunătățit ca manager de proiect, încât sunt foarte entuziasmat de ceea ce îmi rezervă viitorul.

 

Ctrl-D: Pe profilul tău de LinkedIn scrie că ai coordonat și echipe de 50 de persoane. Care sunt provocările coordonării unor echipe de o asemenea dimensiune?

Alexandru: Cu cât proiectul este mai mare, cu atât mai mult atenția se mută de pe managementul propriu-zis al activităților pe dezvoltarea și alinierea oamenilor.

Un proiect cu 50 de persoane are suficient de multe activități desfășurate în paralel, astfel încât devine imposibil ca managerul să poată să urmărească în detaliu tot ce se întâmplă. În acest caz, avem în vedere o structură de conducere formată din: associate project managers, șefi de echipă și directori tehnici.

Delegarea este esențială. Fiecare membru al echipei de conducere trebuie să cunoască foarte bine care sunt așteptările, ce probleme se pot ivi, care sunt oportunitățile și care este situația generală, astfel încât să poată lua decizii locale în cunoștință de cauză. Managerul de proiect trebuie să se asigure că există un nivel ridicat de încredere între membrii echipei de conducere și că aceștia colaborează în vederea atingerii obiectivelor.

 

Ctrl-D: Activezi într-o industrie în care creativitatea și inovația sunt esențiale. Cum reușești să cultivi aceste calități în rândul echipei?

Alexandru: Lucrurile evoluează în mod natural. Lucrez cu oameni care sunt pasionați și creativi. Cred că, în general, oamenii sunt nativ pasionați și creativi și că rolul managerilor este să se asigure că nu blochează aceste tendințe înnăscute.

Nu penalizăm greșelile, cât timp sunt făcute în mod onest, din dorința de a îmbunătăți ceva. Penalizăm, în schimb, reaua voință sau lipsa de implicare.

Privim proiectul ca pe ceva personal; feedbackul se dă pe loc și din suflet. Nu ne este teamă de conflict, ba chiar oamenii care spun lucrurilor pe nume sunt apreciați și promovați.

Credem că serviciul este o parte mult prea importantă a vieții ca să ne permitem să îl tratăm în mod indiferent, cu scepticism sau cu cinism. De aceea punem suflet în tot ceea ce facem. Inovația și creativitatea sunt legate în mare măsură de cultura pe care o stabilim în proiect și de faptul că la toate nivelele urmăm ceea ce predicăm.

Cred că orice echipă își poate găsi energia de a obține rezultate excepționale atunci când simte că liderul pune suflet în proiect, că își tratează colegii cu respect și că se implică în dezvoltarea lor profesională.

Nu credem în „șefie”, iar aroganța este penalizată pe loc. De fapt, la nivel personal, organizarea proiectului este complet plată. Atât inginerii, artiștii, cât și șefii de echipă sau managerul sunt membrii ai echipei, cu roluri distincte, dar cu o misiune comună – aceea de a livra rezultate.

Din acest motiv apelăm foarte rar la autoritatea formală, iar atunci când o facem, o facem în virtutea rolului, și nu dintr-o poziție de superioritate. Project managerii și șefii de echipă trebuie să poată să-și justifice părerile și să-și consulte colegii atunci când iau o decizie.

În rest, ne place să ne jucăm împreună, pentru că jocul este esențial pentru a cultiva relații de solidaritate și conexiune între noi.

 

Ctrl-D: Ai fost manager de proiect pe patru jocuri importante lansate de Ubisoft. Care dintre ele a fost cel mai solicitant și de ce?

Alexandru: Cu siguranță primul proiect. Deși din punct de vedere teoretic eram pregătit, nu aveam încă experiența necesară. A fost un proiect dificil pe care l-am preluat cu multe probleme de organizare, încă de la început. Am făcut multe greșeli, atât individual, cât și ca echipă. A fost o foarte importantă experiență de creștere, pentru care sunt recunoscător.

Am reușit să livrăm în parametri de timp, cost și scop, însă asta a presupus nenumărate nopți nedormite din partea mea, la momentul respectiv. Cred însă că a fost o etapă absolut necesară în dezvoltarea mea profesională, care m-a ajutat să-mi definesc viziunea despre calitate, echipă și despre cum ar trebui organizat un proiect.

 

Ctrl-D: Care etapă din dezvoltarea unui joc ți se pare cea mai dificilă?

Alexandru: Fiecare etapă are dificultățile ei. Dacă la început problemele sunt în mare parte legate de motivarea echipei și implicarea stakeholderilor, în condițiile în care finalul este încă departe, spre sfârșit activitatea devine frenetică, stakeholderii devin foarte implicați în proiect, iar managerul se află sub asediul unui flux constant de întrebări, posibilități și riscuri, care trebuie analizate și comunicate.

În aceste condiții el trebuie să rămână calm, să aibă timp pentru problemele ridicate de oamenii din subordine, să se asigure că toate elementele sunt la locul lor, că toată lumea este la curent cu ceea ce se întâmplă, că are răspunsuri rapide la toate întrebările primite și că protejează echipa de întreruperi.

 

Ctrl-D: Ai adunat o experiență destul de îndelungată în project management în domeniul dezvoltării de jocuri. Privind în urmă, ce greșeli crezi că ai comis și ce ai învățat din ele?

Alexandru: Am făcut destul de multe greșeli și încă mai fac. Cred că lecția cea mai importantă pe care am învățat-o este să fiu conștient că vor fi probleme, că nu voi lua întotdeauna cea mai bună decizie, că nu mă voi poziționa întotdeauna în modul cel mai potrivit cu putință și că, în permanență, ceva se poate îmbunătăți.

În aceste condiții, secretul constă în a merge înainte, în a fi autentic și în a-mi asuma greșelile, dar a nu mă lăsa copleșit de ele.

Una dintre valorile Ubisoft este „Manage with courage”. Cred că este o lecție foarte importantă pentru fiecare lider. În plus, un pic de umor și autoironie nu strică niciodată.

 

Ctrl-D: Dacă ar fi să alegi 3 „reguli de aur” ale managementului de proiect, care ar fi acestea?

Alexandru: Foarte bună întrebare.

  • Asumă-ți responsabilitatea pentru ceea ce faci și pentru rezultate. Nu accept, spre exemplu, de la managerii de proiect pe care îi am în subordine explicații de genul „nu mi s-a spus”. Managerul de proiect are autoritatea și responsabilitatea să afle ceea ce este de aflat și să facă tot ceea ce este omenește posibil pentru a livra ceea ce a promis. Bineînțeles, cu toții facem greșeli și cât timp învățăm din ele, este ok. Pe de altă parte, să nu-ți asumi responsabilitatea pentru rezultate și să oferi scuze de genul „nu este vina mea” nu este acceptabil, deoarece managerul de proiect are la dispoziție toate mijloacele pentru a face lucrurile să se întâmple. Fii onest cu tine și asumă-ți că nu ai putut mai mult.
  • Învață în permanență din orice: din greșeli, din cărți, de la oamenii pe care îi cunoști, de la colegi, de la alți manageri de proiect. Aplică ceea ce înveți; teoria este bună, deoarece se bazează pe experiența a mii de proiecte care au reușit. Află cum alții aplică teoria și reflectează asupra a ceea ce faci. „La noi nu se aplică” este un apel la mediocritate.
  • Riscurile se întâmplă și au impact asupra proiectului. Cultivând o cultură în care oamenii se exprimă liber, poți păstra o conexiune directă cu membrii echipei, care te ajută să identifici din timp ce probleme pot apărea. Pune întrebări și fii curios despre ce se întâmplă, iar riscul în proiect va scădea considerabil. În plus, viața la serviciu va fi mai plăcută pentru toată lumea.

Într-o cultură sănătoasă, bazată pe responsabilitate, învățare, spirit de echipă și atenție la riscuri, lucrurile nu pot da greș. Atenție foarte mare la cultură! Putem foarte ușor să ne entuziasmăm și să pierdem contactul cu pământul, lucru care va duce în final la eșec.

 

Ctrl-D: Nu e căsnicie fără certuri și echipe de lucru fără conflicte. Cum atenuezi conflictele apărute între membrii unei echipe pe care o coordonezi?

Alexandru: Nu încerc să atenuez conflictele și nici să le evit. Încerc să le rezolv.

Părerea mea este că într-o cultură sănătoasă, bazată pe respect, conflictul este o parte integrantă a progresului. Este normal să avem păreri diferite, interese diferite, soluții diferite. De fapt, mi-e teamă de opusul medaliei; o zona fără discuții aprinse nu îmi sugerează armonie, ci stagnare și neimplicare.

Cred că managementul conflictului constă în a accepta diferențele și a ține oamenii la masa de discuții până când problemele apărute sunt rezolvate. Nu ieșim din ședință fără o soluție și un plan de acțiune, pe care să îl urmărim după aceea.

În plus, creăm o cultură în care nu ne e frică să ne exprimăm individualitatea, cât timp respectăm un set de reguli de conviețuire, agreate de toți, din timp. În momentul în care aceste reguli sunt încălcate, intrăm în zona de disciplină, care este o zonă reglementată și care nu trebuie confundată cu conflictul sănătos de idei.

 

Ctrl-D: În cadrul evenimentului PM Days, vei avea o prezentare legată de „multi-site collaborations”, o realitate foarte răspândită, mai ales în industria de game development. Fără a strica surpriza celor care o să fie prezenți acolo, ne poți spune cum depășiți distanțele fizice și reușiți să lucrați armonios, din colțuri diferite ale lumii?

Alexandru: Prezentarea o voi structura în jurul unei idei esențiale, pe care încerc să o diseminez cu fiecare ocazie. Când vorbim de un proiect în care mai multe associate sites colaborează cu un lead site, responsabilitatea pentru succesul colaborării cade pe umerii associate site-ului.

Din păcate, acest lucru nu este întotdeauna evident deoarece, de multe ori, este ascuns de retorica companiei, de sentimentul de siguranță dat de faptul că umbrela este comună, de un nivel mai scăzut de responsabilitate „pentru că se poate”, de faptul că granițele nu sunt întotdeauna clar definite.

În acest context, pare mai greu de identificat faptul că lead-site-ul este, de fapt, clientul. Odată ce am clarificat acest aspect, putem aplica foarte ușor întreaga teorie de project management pentru a livra rezultate de excepție.

Bineînțeles, voi vorbi despre leadership, inițiativă, stakeholder management, despre probleme precum degradarea rapidă a încrederii și instrumente pe care am putea să le folosim pentru a o combate, despre raportare, team building, și de asemenea, despre experiența fascinantă de a lucra într-un mediu multicultural.

 

Ctrl-D: Și în final, ce sfaturi le-ai da celor care sunt pentru prima dată în postura de project manager?

Alexandru: Să accepte că vor face greșeli, să se comporte responsabil, să se trateze cu o ușoară autoironie, să rămână oameni și să se simtă parte integrantă din echipă, nu deasupra ei.

Să înțeleagă că sunt responsabili pentru rezultate și că au toate instrumentele la îndemână pentru a le obține. Să nu le fie frică să ia decizii. Să se bucure în fiecare zi de experiența extraordinară de a lucra alături de alți oameni de excepție. Într-un cuvant, „manage with courage”.

Îţi mulţumim pentru timpul acordat! Rămâi în ctrl!