În Interviuri

Interviu cu Anthony Baker, Tech Director la R/GA, Londra

Anthony Baker

Dacă îi studiezi CV-ul și contribuțiile profesionale, trăiești cu impresia că e un bărbat ajuns de mult la o vârstă înaintată. Iar când afli că a fost actor, chitarist, a studiat literatura și învață acum cea de-a patra limbă străină – toate acestea la o vârstă la care unii abia își găsesc drumul, știi sigur că ești în prezența unui vizionar. E vorba despre Anthony Baker, Tech Director la R/GA, cu care am avut plăcerea să discutăm despre jobul lui, tehnologie și cum ne marchează aceasta experiențele de zi cu zi.

Ctrl-D: În acest moment, ești Tech Director la R/GA Londra. Ne poți spune câte ceva despre responsabilitățile tale de zi cu zi?

Anthony: Ca Technology Director, responsabilitatea mea principală este să coordonez echipa tehnică și cea de dezvoltare în procesul de concepere și implementare de soluții. Dar dincolo de asta, munca mea presupune să abordăm aspecte pluridisciplinare din design, copywriting, UX și strategie, ca o echipă creativă a cărei misiune este aceea de a crea experiențe de brand cu adevărat relevante și importante.

Acestea fiind spuse, activitățile mele pot varia de la o zi la alta, în funcție de proiectele pe care lucrăm, dar dacă ar fi să redau cursul unei zile tipice, acesta ar arăta cam așa:

  • Imediat cum mă trezesc, verific pe telefon dacă am primit e-mailuri sau notificări importante.
  • În timp ce beau cafeaua, citesc știri din domeniul tech, citesc e-mailurile și apoi mă îndrept către birou.
  • De obicei, dis de dimineață avem 2 sau 3 ședințe recurente cu echipele de proiect, în cadrul cărora trecem prin felul în care merg lucrurile, ce face fiecare, cu ce obstacole se confruntă etc. Mi se pare foarte important să ne și distrăm la începutul fiecărei zile de lucru, așa că ședințele acestea sunt întotdeauna relaxate și jucăușe.
  • Ulterior, am câteva întâlniri cu echipele de dezvoltare, legat de aspectele mai tehnice ale proiectelor. De acolo, trec la partea de monitorizare a task-urilor și verificarea statusului fiecărei etape de implementare. Din când în când, intrăm în cod și probleme mai tehnice. De cele mai multe ori, se discută pe marginea activităților suplimentare care apar, upgrade-uri sau îmbunătățiri sau chiar direcții complet noi de lucru.
  • De-a lungul zilei, mai am câteva întâlniri cu clienții, pentru a le prezenta stadiul în care se află proiectele. În aceste întâlniri, unul dintre elementele cheie este să reușesc să traduc termenii de specialitate pentru o audiență care non-tehnică. Iubesc partea asta, e momentul în care tehnologia devine magie!
  • În restul timpului, rezolv o parte dintre problemele cu care se confruntă echipele și sunt responsabil de deciziile tehnice și direcțiile de acțiune. Succesul proiectelor, din perspectivă tehnologică, este responsabilitatea mea, așa că trebuie să mă asigur că lucrurile decurg lin, fără probleme, iar când acestea apar, să le rezolv în timp util, pentru a nu afecta calitatea rezultatelor obținute.
  • În unele zile, mai lucrez pe articole tehnice sau prezentări, port discuții cu echipele tehnice din alte birouri despre direcții interesante de acțiune sau îi ajut cu diferite probleme cu care se confruntă.

Ctrl-D: În afară de jobul la R/GA, ai un proiect propriu, Levitation Studio. Care sunt părțile frumoase și cele mai puțin frumoase în deținerea unui proiect personal și ce te-a învățat, până acum, această experiență?

Anthony: Levitation Sudio a fost mai degrabă o umbrelă sub care am așezat toate activitățile mele din afara R/GA. Momentan, nu mai sunt foarte activ acolo. E o inițiativă a mea mai veche, pe care am început-o în perioada în care lucram ca freelancer. Include organizare de evenimente, consultanță, experimente tehnologice și cea mai mare parte din activitatea mea editorială, de pe blog, din ultimii ani.

Cel mai bun lucru în a avea un proiect personal este că îți dă voie să explorezi zone diferite de cele pe care le abordezi zilnic, la job. Din acest motiv, în prezent sunt foarte determinat să ies din zona tech și să mă implic în cât mai multe activități care solicită și un alt fel de gândire, lucru pe care l-am făcut, într-un fel sau altul, dintotdeauna.

În primii ani de școală, am studiat artele, deci am un background artistic. De fapt, nu am avut un computer până în anul doi de facultate! Cânt la chitară bas de mult timp, ba chiar am făcut parte din 3 trupe, cu care am și lansat câteva albume: două în Costa Rica și unul în Londra. De asemenea, am studiat grafică și literatură în timpul liceului și, timp de 8 ani, am fost actor. Îmi place de asemenea să învăț limbi străine, în prezent o învăț pe a patra – japoneză.

Îmi rezerv mult timp pentru a învăța și a explora noi direcții de acțiune, care să mă forțeze să îmi schimb modul de gândire, să fiu mai flexibil, mai creativ și să pot exploata ulterior aceste calități la jobul meu în R/GA.

Nu am uitat de părțile mai puțin frumoase: cred că cel mai „neplăcut” aspect al dezvoltării unui proiect personal este acela că devine foarte complicat să stabilești un echilibru între viața de familie, pasiuni și muncă. E greu, dar îmi place!

Ctrl-D: Ai menționat în repetate rânduri că te interesează modul în care tehnologia influențează interacțiunile dintre oameni și diferite servicii și produse. Ce rol crezi că joacă brandurile în acest proces?

Anthony: Cred că brandurile au un rol incredibil de important în felul în care tehnologia ne poate schimba experiențele de viață. Pentru cele mai multe persoane, tehnologia de dragul tehnologiei nu înseamnă nimic. Doar când aceștia sunt inspirați de o poveste atrăgătoare, sunt dispuși să încerce lucruri noi.

Brandurile au o poziție privilegiată din acest punct de vedere, în sensul că pot relaționa cu oamenii, așa cum relaționăm noi cu prietenii sau cunoștințele, numai că au o acoperire exponențial mai mare și, deci, generează un impact mult mai puternic. Bineînțeles, la baza acestor conexiuni stă nivelul de încredere și tocmai din acest motiv experiențele care oferă valoare care crește în timp sunt mai bine primite de public.

Spre exemplu, gândiți-vă la felul în care serviciile Google au ajuns să fie o parte invizibilă a vieților noastre. Le folosim chiar și fără să ne dăm seama. Sau să luăm cazul Apple, care aproape a devenit un sinonim pentru un anumit stil de viață și creativitate. Sau cum Uber a modificat așteptările pe care le avem de la experiențe comune, precum serviciul de taximetrie. Brandurile pot juca cel mai mare rol în a implica oamenii în noile tehnologii. Gândiți-vă la roboți sau la mașini automate; doar un brand de încredere, pe care oamenii se bazează, ar putea să îi convingă să îmbrățișeze fără rețineri aceste noi tehnologii.
The Internet of Things este unul dintre subiectele cele mai populare din ultima vreme. Care ar fi, din punctul tău de vedere, o definiție mai puțin SF a acestui concept?

Este un concept foarte popular, într-adevăr, deși se pare că multe companii și persoane încă încearcă să își dea seama ce înseamnă, de fapt. Sunt prea multe discuții despre big data și prea puține despre right data. Totuși, cred că urmează să apară două implementări foarte clare și fezabile ale acestui concept: managementul datelor și al energiei.

Privind acest ultim aspect, al energiei, e clar că avem încă probleme cu înțelegerea modului în care o consumăm. Atât calculele, cât și terminologia, sunt destul de greu de digerat, iar controlul asupra utilizărilor de electrocasnice este dificil de obținut. Companiile de energie nu ne ușurează nici ele situația. Și totuși, cheltuim sume foarte mari în această direcție. Inițiative precum Nest (în curând cu Brillo și Weave – platforma Internet of Things de la Google sau Hive – British Gas Connected Home initiative) deja se ocupă de această problemă. Multe startup-uri vor să dezvolte obiecte inteligente și conectate care să ne ajute să controlăm consumul de energie. Tesla a anunțat recent Tesla Battery, creată cu scopul de a alimenta cu energie case autonome din punct de vedere energetic. După cum se vede, energia e o monedă de schimb din ce în ce mai importantă, iar „internetul lucrurilor” are un rol important în asta.

Trecând în altă zonă, managementul datelor devine și el din ce în ce mai important. Cu cât interacționăm cu mai multe dispozitive conectate, cu atât generăm mai multe date. După estimările Google, în următorii 5 ani oamenii vor interacționa cu aproximativ 26 de dispozitive în fiecare zi. Iar numărul de servicii, platforme și dispozitive va crește exponențial. De unde se înțelege destul de ușor că nu avem cum să gestionăm de unii singuri un asemenea volum de date. Și aici intervin instrumentele digitale, pentru că vom avea nevoie de servicii cu inteligență artificială care să preia această activitate: să identifice și urmărească datele, să le securizeze și să ni le prezinte într-un mod care să ne faciliteze procesul de luare de decizii. Nu e de mirare că Google, Microsoft, Apple, Facebook sau Amazon investesc masiv în IA. Folosim deja multe dintre aceste servicii și ele vor deveni din ce în ce mai importante, pe măsură ce volumul de date pe care le generăm va crește.

Ctrl-D: Realizarea conexiunilor între utilizatori și dispozitive, dar și între dispozitive este o provocare deopotrivă pentru designeri și developeri. Care crezi că sunt problemele care ar trebui rezolvate în viitorul apropiat, astfel ca experiențele rezultate să fie cât mai intuitive și naturale?

Anthony: Sunt cu siguranță multe provocări, atât din perspectivă tehnică, dar și privind experiența utilizatorilor. Din punct de vedere tehnic, acestea se referă mai ales la modul în care putem îmbunătăți protocoalele de comunicare, infrastructura și modalitățile de a conecta dispozitivele și de a transmite date într-o manieră simplă și eficace. Am trecut prin aceste etape de multe ori, atunci când s-a dezvoltat comunicarea om – computer și computer – computer. Serviciile web au parcurs o evoluție „dureroasă” până când am reușit să standardizăm (încă departe de perfecțiune) schimbul de date pe web. Transferul și interpretarea de date între dispozitive mici, conectate între ele, trebuie să fie mult îmbunătățite până când vom putea crea ecosisteme cu adevărat interconectate.

Inițiative precum Brillo și Weave de la Google, care fac din Android o platformă integrată și omogenă pentru dispozitivele conectate, vor ajuta în acest sens. La fel și demersul Microsoft de a regândi ecosistemul Windows astfel încât să poată funcționa la nivelul unor dispozitive conectate.

O altă provocare – poate chiar una dintre cele mai dificile – se referă la securizarea datelor transmise în mediul conectat creat. Rezolvarea tuturor acestor provocări nu poate fi așteptată din partea unei singure platforme, pentru că avem nevoie de diversitate, care stă la baza inovației.

Pe de altă parte, din perspectiva designului și a experienței utilizatorilor, avem de-a face cu o provocare chiar și mai mare: vorbim deja de experiențe conectate, care merg dincolo de ecrane și interfețe. Designul acestora trebuie să fie centrat pe utilizator și să se axeze pe comportamente naturale și confortabile, atât în mediul fizic, cât și în cel digital.

Cum faci design pentru un mediu conectat, din care ecranele sunt doar o mică parte? Cum incluzi toate simțurile în ecuație, fără să te concentrezi doar pe vizual? Acestea sunt provocările de ale căror rezolvări sunt foarte entuziasmat.

Ctrl-D: Aceste experiențe conectate sunt centrate pe design, pe tehnologie sau pe utilizatori?

Anthony: Fără discuție, pe utilizatori. Indiferent ce creăm, acel ceva trebuie să inspire oamenii, să le ofere o experiență relevantă și memorabilă. Brandurile trebuie să aibă un schimb de valori cu consumatorii, durabil în timp și singurul mod de a obține acest lucru este prin experiențe axate pe aceștia, bazate pe date și relevante pentru contextele în care se desfășoară.

Ctrl-D: E nevoie să cunoști destul de bine utilizatorii pentru a crea asemenea experiențe. Crezi că acest proces de culegere de date poate crea probleme privind securitatea datelor și viața privată? Și dacă da, cum ar putea fi prevenite?

Anthony: Cum am spus anterior, securitatea datelor și protejarea vieții private sunt provocări mari în acest moment. Datele private, de exemplu, fac subiectul multor discuții, dar prost înțelese. Securitatea, pe de altă parte, e o problemă la care va trebui să lucrăm în permanență, pe măsură ce lucrurile devin mai complexe.

Totuși, aș vrea să mă refer puțin la modul în care este abordată această problemă în multe dintre cazuri. Se vorbește mult despre big data și despre cum avem nevoie să culegem cât mai multe date de la utilizatori, pentru a ajunge să îi cunoaștem și să creăm experiențe personalizate. Din experiența mea însă, de cele mai multe ori nu ai nevoie de multe date, ci de datele potrivite.

Spre exemplu, să spunem că vrei să creezi o experiență personalizată pentru clienții unui magazin. Chiar trebuie să știi totul despre ei? Cu cât aduni mai multe date, cu atât devine mai greu să le oferi acel soluții simple și directe. În schimb, poate că de fapt, tot ce trebuie să știi este scopul lor principal, astfel ca atunci când vin în magazin, să te concentrezi doar asupra acestuia. În acest fel, se reduce riscul apariției problemelor legate de securitate și intimitate. Acesta este un mod în care putem aborda această problemă.

Ctrl-D: Ne poți da un exemplu de o implementare reușită a conceptului de Internet of Things? Dar una mai puțin inspirată?

Anthony: Am participat recent la Google I/O în San Francisco, unde am avut ocazia să încerc o serie de produse conectate, de la Nest la tehnologii revoluționare precum Project Jacquard. Îmi place foarte mult faptul că Nest a început ca un termostat inteligent, centrat pe utilizator și a evoluat în direcția managementului consumului de energie într-un mod care are sens și aduce valoare. Iar contactul cu Project Jacquard și gândul că această tehnologie ar putea să ne permită să conectăm toate acele obiecte fără ecrane (haine, canapea, mobilă), făcându-le tactile și acționabile, sunt cu adevărat inspiraționale. Experiența cu acestea m-a făcut să îmi dau seama cât de simplu poate fi totul și câtă plus valoare putem obține noi, ca și consumatori, din aceste experiențe.

În tabăra produselor mai puțin reușite, cred că utilizarea generică a geo-localizării ca mecanism de semi-spam/acordare de tot felul de cupoane e destul de neinspirată. Să folosești toată tehnologia și infrastructura din spatele acestui mecanism doar pentru un cupon e un act care nu atinge nicio coardă emoțională. Același lucru ar putea fi spus și despre utilizarea comună a publicității DOOH (Digital Out of Home). E nevoie să evoluăm și să schimbăm modul în care mediul digital ne influențează viața, pe diferite platforme, dispozitive și spații.