În Interviuri

Interviu cu Vitaly Golomb, fondator și CEO al Keen Systems

Vitaly Golomb

Vitaly M. Golomb are studii în comunicare și design, iar în prezent este fondator și CEO al Keen Systems. Primul job ca designer l-a avut la doar 15 ani și este recunoscut pe plan mondial datorită prezentărilor extraordinare pe care le susținute în cadrul celor mai importante evenimente din domeniu. A avut o prezentare și în cadrul conferinței HTW, ocazie cu care ne-a acordat un scurt interviu.

Ctrl-D: Spune-ne câte ceva despre Keen și activitatea ta acolo!

Vitaly: Am început Keen ca un spin-out pentru firma mea de design. Prima experiență cu startup-urile am avut-o la 13 ani cu un job de intern la ParaGraph, o companie cunoscută mai mult datorită contribuției la sistemul de handwriting recognition dezvoltat de Apple Newton. Iar la 15 ani, am primit un job la Kinko’s.

 

Ctrl-D: De unde a apărut pasiunea pentru design?

Vitaly: Într-un mod ciudat, din pasiunea pentru muzică. Aveam o trupă și primele proiecte de design au fost de fapt flyere și materiale promoționale pentru concertele pe care le aveam cu trupa. Am fost autodidact, am început să exersez cu Photoshop 2.0 și când m-am dus la Kinko’s, aveam deja abilitățile de bază. Eram cel mai tânăr angajat al lor și am stat acolo aproape un an.

Cel de-al doilea job al meu a fost tot de design de flyere. Când am ajuns la facultate, deja făceam consultanță în design și mult freelancing.

 

Ctrl-D: Ai studiat designul la facultate?

Vitaly: Da, mai întâi comunicare, apoi design. Licența mi-am luat-o în Computer and Video Imaging, deci mai degrabă partea tehnică a designului. De fapt, Cogswell, colegiul la care am studiat, este recunoscut pentru studiile de artă și media digitale.

 

Ctrl-D: Când ai pătruns în lumea business?

Vitaly: În timpul facultății mi-am creat primul startup, conduceam o echipă de vreo 20 de designeri care dezvoltau interfața unor produse digitale. Într-un an, echipa s-a extins la 120 de oameni, dar din păcate în 2001 afacerea respectivă s-a încheiat. Atunci a fost momentul în care mi-am deschis o companie mică de print, pe care am și vândut-o peste 4 ani, când ajunsese deja de 3 ori mai mare decât atunci când am înființat-o.

Apoi mi-am deschis o firmă de design, cu sediul în San Francisco. În primul an am avut destul de mulți clienți mari, conturi care ne-au permis să ne mai deschidem un birou în Los Angeles și apoi încă unul în Moscova, unde aveam și o echipă de development. Aveam și atunci o serie de proiecte print și eram în permanentă căutare de parteneri de care să fim mulțumiți, pe de-o parte și, pe de altă parte, căutam soluții de a automatiza cât mai mult aceste servicii. Făcând cercetări, ne-am dat seama cât de mare e piața și așa a apărut Keen.

 

Ctrl-D: Ce fel de servicii oferiți acum?

Vitaly: Suntem o platformă de e-commerce pentru industria de print. Cu alte cuvinte, conectăm cererea de servicii de print cu oferta.

 

Ctrl-D: Se vorbește puțin despre print în lumea asta digitalizată. Cât mai e de relevant?

Vitaly: Așa e, lumea nu mai acordă atenție printului, dar el e încă acolo. Dacă te uiți în jurul tău, e peste tot: ambalaje, outdoor, e pretutindeni. Cred că de aceea oamenii au început să îl considere deja ca fiind de la sine înțeles, pentru că nu mai este new and shiny. Dar e o industrie enormă în spate, aflată în creștere continuă. Și există o nevoie la fel de mare de oameni specializați. Cred că declinul presei scrise a infleunțat mult această prejudecată legată de print.

 

Ctrl-D: Crezi că această cvasi-ignoranță vizavi de print are vreun efect asupra designerilor? Sunt mai puțin atrași în prezent de a lucra pentru print?

Vitaly: Da, sunt din ce în ce mai puțini designeri care se pregătesc în mod specific pentru această industrie. Partea proastă e că mulți au devenit foarte superficiali în pregătirea lor profesională. Învață despre interaction design, dar poate nu știu să diferențieze între CMYK și RGB, culori primare și secundare sau nu cunosc teoria din spatele designului sau elemente care țin de producție.

Instrumentele sunt mai ușor de folosit, dar „mânuirea” unui program de design nu te face designer. Dacă nu ai această bază teoretică, acest mod de gândire al unui designer, nu vei putea găsi soluții la probleme. Iar munca de designer la asta se reduce. Designerii nu sunt nici artiști, nici simpli operatori de programe specializate. Ei trebuie să ia decizii pe baza unor cunoștințe cu un nivel mare de profunzime.

 

Ctrl-D: Ce căutați atunci când vreți să angajați un designer?

Vitaly: O cunoaștere profundă a teoriei, în primul rând, și mai puțin dexteritatea de a opera cu un software sau altul. Un curs de 3 luni și un talent nativ e suficient, poate, pentru probleme cotidiene, dar își va arăta limitele la prima provocare mai mare.

Apoi, ne uităm și la oamenii care au bune abilități de comunicare. Poate că nu pare, dar și asta este o componentă esențială a designului.

 

Ctrl-D: Prezentarea de la HTW s-a numit „Design Driven Development”. La ce se referă acest concept?

Vitaly: E un termen introdus de mine. E un analog pentru test-driven development și desemnează un mod de lucru care pornește de la probleme de design. Cei mai mulți fondatori de startup-uri sunt ingineri, care abordează problemele de design doar la final.

Eu propun să se înceapă de la design, pentru că el este primul cu care au contact utilizatorii unui produs. Nu le pasă ce fel de bază de date folosești, ce cod ai folosit, ci experiența directă pe care o au ei cu produsul.

 

Ctrl-D: Apropo de experiența utilizatorilor, ce înțelegi tu prin această sintagmă?

Vitaly: Pentru mine, experiența utilizatorilor este punctul de întâlnire dintre interesele producătorului și așteptările utilizatorului. Alinierea obiectivelor de business la nevoile consumatorilor. Tu, ca antreprenor, vrei ca utilizatorii să folosească produsul tău, dar aceștia, la rândul lor, au anumite așteptări de la acel produs. E, în mare parte, un experiment de ordin psihologic și mai puțin vizual.

 

Ctrl-D: Ce deosebește designul bun de designul rău?

Vitaly Dacă definim designul ca fiind o soluție la o problemă, atunci e simplu: dacă rezolvă problema și îndeplinește obiectivele de business, e design bun. Poate fi urât, îngrozitor chiar, și sunt multe exemple în acest sens, dar dacă este cea mai bună soluție pentru problema pentru care a fost creat, atunci e un design bun.

Sunt cazuri în care interfețele sunt create neatrăgător sau foarte întortocheat dinadins, pentru că solicită un asemenea efort din partea utilizatorilor, încât creează impresia de valoare, sentimentul că trebuie să faci ceva pentru a beneficia de acel produs. Și uneori chiar funcționează.

Acest material face parte din campania „Let’s grow together” şi este realizat împreună cu How to Web, cel mai important eveniment dedicat tehnologiei şi antreprenoriatului din Europa de Sud-Est. Următoarea ediție How to Web va avea loc în noiembrie 2014 în București.