În Interviuri

Jenna Pirog: Principalul scop al jurnalismului VR este acela de a face audiența să se simtă parte din poveste

VR

Jenna Pirog este Virtual Reality Editor la The New York Times unde experimentează îmbinarea celor mai noi tehnologii cu jurnalismul, pentru a scoate la lumină unele dintre cele mai reuşite proiecte de storytelling în VR. Mai multe despre acest subiect va vorbi în cadrul conferinţei The Power of Storytelling. Mai jos ne-a împărtăşit cîteva insight-uri din spatele muncii sale.

  • De mai bine de 2 ani te ocupi de producerea și publicarea proiectelor de storytelling în format VR pentru The New York Times. Cum ai ajuns aici?

jenna_portrait_noaccent-300x300O bună perioadă de timp am fost coordonator și producător în departementul de fotografie al revistei Național Geographic.

Aici am lucrat îndeosebi cu fotojurnalistul Michael Nick Nichols, pe zona de viață sălbatică și povești de istorie naturală.

Nick are o viziune unică și lucra îndeaproape cu oameni de știință și specialiști tehnici pentru a folosi noile tehnologii ce țin de aparatura foto, înainte ca ele să fie distribuite publicului larg.

Era un early adopter al camerelor cu infraroșu, al dronelor, al roverelor teleghidate. Folosind toate aceste tehnologii, ajungea să facă poze prin care cititorul avea acces la instanțe din viața sălbatică care au loc doar atunci când omul nu este prin preajmă.

În ceea ce privește realitatea virtuală (VR) este cam același lucru. Tehnologia pe care o folosim se înnoiește permanent și asta este o provocare în procesul de lucru.

Plasăm camerele și apoi lăsăm viața să se întâmple în jurul lor, astfel încât publicul să poată observa lumea ca și când ar fi chiar în acel loc.

 

  • Cum ai caracteriza jurnalismul pentru realitatea virtuală?

Principalul scop al jurnalismului în format VR este acela de a face audiența să se simtă parte din poveste, să ofere contextul locului sau evenimentului și să ofere o experiență de primă mână.

Deși există acest scop comun, fiecare producție de VR este diferită pentru că tehnologia, echipamentele în general și metodele de distribuție se înnoiesc în permanență.

Echipa noastră de jurnaliști din cadrul departamentului de VR trebuie să fie foarte agilă. De asemenea ne concentrăm și pe dezvoltarea unui limbaj de storytelling adaptat acestui mediu.

 

  • Ce tip de povești sau subiecte se pretează formatului de VR?

Ne întrebăm de fiecare dată înainte de un proiect – ce anume poate aduce un video 360 acestei povești, lucru ce nu ar putea fi livrat de o poză, un clip sau un material scris?

De obicei răspunsul este legat de senzația locului, senzația că ești martor la ceva și trăiești experienţa așezat în primul rând – fapt care te ajută să înțelegi mai bine despre ce este vorba acolo.

 

Știam că această lansare va crea mult buzz legat de tehnologie și va oferi cititorilor noștri ocazia să experimenteze jurnalismul într-un mod nou.

Am profitat de această oportunitate pentru a aduce în față o poveste importantă, cea a peste 30 de milioane de copii care au fost dezrădăcinați de casele lor din cauza diverselor conflicte armate.

 

  • Ce presupune munca unui producător într-un proiect de VR?

Un producător trebuie să fie interesat atât de partea tehnologică și de echipamentul necesar într-un astfel de proiect cât și de a spune povestea în cel mai bun mod posibil.

Responsabilitatea mea este de a învăţa oameni din echipă să gândească și să perceapă realitatea la 360 de grade – asta înseamnă că trebuie să am o bază solidă legată de cum funcționează tehnologia și cum poate fi folosită la capacitate maximă.

Sper ca fiecare din persoanele pe care le învăț despre aceste lucruri să vină apoi cu propuneri cât mai inedite de proiecte de VR. Mediul ăsta are nevoie de minți deschise și creative.

 

  • Despre ce vei vorbi la The Power of Storytelling?

Abia aștept să împart cu cei prezenți acolo câteva dintre cele mai importante lecții legate de ce funcționează și ce nu merge în realizarea unui documentar jurnalistic în realitatea virtuală.