În Interviuri

[Interviu] Prin Banat: Cum reînvii istoria şi interesul oamenilor pentru ea, prin poveşti

fatada-casa-banat

Alexandra Palconi este povestaşul de serviciu al proiectului Prin Banat. Dincolo de specificul turistic şi istoric al proiectului, esenţa Prin Banat este aceea de redescoperire şi promovare prin arta poveştilor, a unei zone prea puţin cunoscute – Banatul istoric. În interviul de azi, istorisim împreună cu Alexandra despre cum a început totul şi despre drumul unei poveşti de Prin Banat – de la descoperire şi până la publicare.

Care a fost motivaţia pentru începerea unui astfel de proiect?

Sunt două lucruri foarte importante care pot răspunde întrebării tale. Unu – eu sunt bănăţancă get-beget, născută la Lugoj, crescută în Luncani – care este un sat de graniţă al Banatului. Apoi mi-am continuat copilăria la Coşava – pe lângă Luncani. În 1999 ne-am mutat la Făget iar de 7 ani stau în Timişoara. Şi doi – întotdeauna am simţit că vreau să fac ceva pentru zona asta pentru că mă simt parte a ei.

Ideea de a face cunoscute poveştile Banatului a apărut în 2011. Am gândit-o iniţial foarte simplu, ca o escapadă de un weekend cu oameni din presă şi blogosferă, să îi ducem şi le arătam locurile faine de prin zonă, urmând ca ei să scrie despre asta. Ideea nu s-a mai concretizat şi poate a fost mai bine aşa. Probabil ar fi avut un efect punctual, ar fi creat un pic de “buzz” în perioada respectivă însă în timp s-ar fi diminuat mesajul.

Dar lucrurile s-au legat altfel. Peste un an a apărut proiectul Prin Transilvania al lui Andrei Crivăţ. Atunci am realizat că varianta unei platforme care să centralizeze poveştile Banatului poate menţine mesajul pe termen lung. Cu acord din partea lui Andrei, am adaptat ideea platformei pentru promovarea regiunii Banatului şi în septembrie 2013 am ieşit pentru prima dată în teren. Proiectul a fost lansat în aprilie 2014, însă înainte de momentul ăsta am vrut să avem pregătite materiale pe care oamenii să le citească pentru a-şi  face o idee despre ce înseamnă Prin Banat.

 

la-drum-prin-banat

Cum aţi ales primele poveşti? V-aţi gândit să începeţi cu anumite locuri, în ideea că povestea lor poate atrage mai mult interes decât altele?

Din punctul meu de vedere, întreg Banatul are nevoie de o resuscitare a istoriei sale în rândul românilor şi nu numai. În general, lumea nu cunoaşte prea multe despre locurile de aici. Poate doar bănăţenii. Dar noi ne adresăm şi publicului dincolo de aceasta zonă. În contextul ăsta, nu avea importanţă cu ce începeam, atâta timp cât începeam.

Îţi zic foarte sincer că până la aproximativ 6 luni după ce am lansat proiectul, eu încă învăţam şi îmi puneam în continuu întrebări – cum ar trebui să mă documentez când merg pe teren, cât de în detaliu să intru cu întrebările puse oamenilor.

La lansarea proiectului, am avut 12 articole pe site, articole pe care eu încă vreau să le cizelez la nivel de conţinut, structură şi surse. Pe moment era ok să plecăm cu ceva la drum, dar uitandu-mă înapoi şi recitindu-le, realizez că trebuie să le mai adaug greutate istorică.

Mai este un aspect  foarte important legat de ceea ce ne propunem prin conţinutul oferit. Dorim să scoatem în faţa trecutul – mă refer la prezentarea unui scurt istoric – apoi creionăm prezentul, pe care de obicei încercăm să îl surprindem prin oameni, prin ceea ce spun oamenii şi apoi comparăm istoria izvoarelor cu amintirile oamenilor, pentru a defini o imagine cât mai vie a ce a fost respectivul loc.

 

echipa-Prin-Banat-Garana
Echipa Prin Banat (Garâna, jud. Caraş-Severin)


Ce se întâmplă atunci când nu aveţi nicio pista de documentare pentru un anumit obiectiv?

Avem chiar un exemplu concret, al unui conac de la Herendeşti. Am mers acolo, nu am găsit absolut nimic. Este destul de nou, ridicat după 1900 din câte am înţeles. În articolul dedicat locului am scris exact despre cum stăteau lucrurile – asta este situaţia, aşa arată, nu ştim mai nimic despre el, dacă aveţi informaţii scrieti-ne. Am primit mailuri anonime cum că “dacă vreţi voi să ştiţi ce s-a întâmplat acolo, mergeţi la Lugoj, la adresa cutare, unde o găsiţi pe doamna X, care vă va spune tot.” Scenă parcă desprinsă dintr-un roman poliţist. Între timp mă consultatâsem şi cu o prietenă care este arhitect şi istoric şi de la care am primit alte informaţii, diferite. Totul devenea ca un puzzle care trebuia completatDeocamdată nu am ajuns să îl ducem la bun sfarşit. Va continua! Ăsta ar fi un exemplu de articol pe care l-am avut atunci la început şi pe care vrem să îl dezvoltăm.


Ce curprind poveştile “Prin Banat”?

Ce vrem noi să cuprindem, printre multe altele, este moştenirea Banatului istoric care era înainte de 1919, când s-a desprins în 3 părţi – în Serbia, în Ungaria şi o parte în România. Asta ne interesează. Această moştenire care pare că se pierde, că dispare. Vrem să conservăm, în felul nostru, o bucată din ce aveam pe atunci. De aici şi structura articolelor, organizate într-un scurt istoric, apoi prezentat ce s-a întâmplat în perioada intermediară, care este situaţia actuală şi ce ştiu oamenii despre loc. Sunt importante toate aceste unghiuri complementare, pentru a crea o imagine cât mai clară – regimul comunist a distorsionat foarte mult istoria. Nu ne putem baza doar pe relatările din acea perioadă.

Castelul-Mocioni
Castelul Mocioni din Valicovăţ


Aţi lansat proiectul, ce a urmat?

Am primit foarte mult feedback. Şi critici şi laude. Când primeşti critici, pe moment te afectează într-un fel, nu? Dar apoi gândeşti la rece şi realizezi că într-adevăr ai putea îmbunătăţi acel aspect. Aşa a crescut proiectul.

 

Critici legate de ce anume?

Inclusiv de documentare. Că nu este adevărat – nu aţi fost acolo, nu aţi vorbit cu oamenii ăia. Noi ne asumăm faptul că putem greşi în informaţiile date. Nu suntem istorici. Caut de fiecare dată şi ţin să am la fiecare articol despre un anume loc minim 3 surse, 3 izvoare. Dar s-ar putea ca fix aceste surse să fie la rândul lor deviate un pic mai mult sau mai puţin de la adevăr. Nu avem o specializare în istorie, antropologie, arhitectură sau alte domenii conexe care ne-ar uşura poate munca de filtrare a informaţiilor. Suntem însă foarte deschisi să primim feedback. Dacă vine mâine cineva şi dă de pământ cu materialele noastre, spunându-ne că informaţia nu este adevarată, reacţia noastră ar fi – ok, hai cu noi în echipă pentru că vrem să aducem mai multă valoare proiectului. Cam asta este atitudinea.

Şi pe partea de feedback pozitiv?

Lumea a început să ne recomande. Anul trecut am avut un stand în cadrul Festivalului PLAI, unde ofeream gratuit diferite vederi – poze din locurile despre care am scris. Şi cum stăteam noi acolo, a venit un cuplu care ne-a spus că ne urmăresc traseele de Prin Banat şi că după ce scriem noi despre un loc anume merg şi ei să îl descopere.

Apoi am primit un mail din Canada, de la o domnişoară care a avut străbunicii într-un sat de graniţă din Banat, despre care am scris, mail în care ne mulţumea pentru articolele documentate. Ne-a povestit că străbunica ei era din Clopodia şi că la 1900 s-a mutat în Canada. Ne-a trimis şi fotografii vechi cu străbunica ei. Asta te încarcă enorm.

Alt exemplu este al unui domn din Foeni care de copil a crescut acolo iar la articolul despre acest loc ne-a lasat un comentariu foarte lung – practic cât încă un articol. Daca o să cauţi Conacul Mocioni din Foeni o să vezi că este un domn Bogdan care completează articolul cu o mulţime de detalii istorice din vremea sa.

Conacul Mocioni din Foeni – Prin Banat
Conacul Mocioni din Foeni

Toate exemple date ne lasă o impresie asemănătoare cu cea din „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte„. Când el se reîntoarce pe plaiurile natale după ce a stat pe tărâmul tinereţii veşnice, le redescoperă dărăpănate şi îi reînvie amintiri trecute…

Să ştii… Legat de comparaţia asta, să îţi povestesc o întâmplare foarte interesantă, la care am fost protagonişti. Noi adunăm foarte multe cărţi despre Banat de la anticariat. Sunt foarte bune pentru surse. Printre aceste cărţi am achiziţionat şi monografia unui sat, realizată la 1935 şi publicată în 1939. Este despre Sârbova, un sat de lângă Buziaş. Era un studiu făcut de Institutul Social Banat Crişana, despre fenomenul depopulării iar la final avea o galerie foto cu o parte din oamenii din sat. Intrigaţi de poveste, am pornit la drum într-o sâmbătă.

 

Odată ajunşi, am întrebat în sat care sunt cei mai în vârstă oameni cu care am putea vorbi şi aşa am ajuns la o doamnă care avea 90 de ani. Am stat cu ea de vorbă şi am întrebat-o, fără prea mari speranţe, despre acel studiu monografic. Şi-a amintit perfect, de parcă parcă se întâmplase ieri! A început să ne povestească despre echipa de atunci şi cum cântau ei pe uliţele satului. Ideea este că i-am adus cartea doamnei şi ne-am trezit cu ea spunând –  “Păi şi eu sunt acolo că mi-au făcut poză.” Apoi s-a uitat la galeria de imagini şi s-a regăsit acolo, împreună cu prietene din copilărie şi împreună cu “moşul ei”, fotografiat în chintuş.

sarbova
Poveşti din satul Sârbova

Cât timp cere o  poveste “Prin Banat”?

Depinde de foarte multe lucruri – de loc, de izvoarele pe care le am la un moment dat, spre exemplu. Am o regulă, destul de strictă. Dacă nu sunt mulţumită de articol, oricât de multă muncă aş fi depus la el, nu îl public. Prefer să îl las încă 6 luni sau cât este nevoie pentru a-l completa şi şlefui, dar când îl postez, să merite să fie citit. Pot în schimb să îţi spun care este procesul. În primul rând o pre-documentare despre loc. Apoi documentarea din teren. După care, în cazurile în care găsim persoane disponibile, cerem păreri avizate de la specialişti (arhitecţi, istorici, etnografi etc.). Cel mai greu este, din punct de vedere a resurselor de timp, să centralizez toată informaţia şi să o modelez.

Cum aţi ajuns la logo-ul trifoiului popular?

Ne-am întâlnit cu Lia Rădoi – pentru mine era cea mai potrivită persoană pentru a-i da personalitate grafică proiectului – i-am povestit despre idee şi chiar s-a alăturat echipei. Nu a existat un brief de design. Ştiam că suntem pe aceeaşi lungime de undă legat de zona asta a Banatului, aşa ca i-am spus deschis să faca ceea ce simte că ar fi potrivit. Oricum, nici nu ştiam exact ce să îi cer pentru că nu mai făcusem asta până atunci. Ea a venit apoi cu câteva variante de logo pe direcţia motivului popular. Am rămas la trifoiul cu 4 foi, pentru că dincolo de semnificaţia de noroc pe care o poartă simbolul, ştiam că puteam ţese o altă poveste – cele 4 frunze care pot foarte bine să reprezinte românii, sârbii, maghiarii şi nemţii, cele patru naţionalităţi majoritare – dintr-un total de 27 de comunităţi etnice – care au convieţuit în Banatul istoric la un moment dat, dar care se regăsesc şi astăzi. Un context minunat ce poate fi exploatat.

prin_banat_v1alpha
Primele variante de logo Prin Banat
logo_prinbanat - final
Varianta finală a logo-ului Prin Banat

Cum vă promovaţi?

Facebook este canalul principal. Avem în prezent 3, 800 de fani adunaţi organic. Nu am făcut facebook ads şi nici nu ştiu dacă vom face. Profilul proiectului parcă nu se potriveşte cu o campanie de push a mesajului. Cei care vor să afle poveştile şi să le ducă mai departe sunt bineveniţi.

Ceea ce a făcut să crească proiectul Prin Banat a fost partea de offline. Am fost prezenţi la diverse evenimente, am cunoscut oameni care ne-au ajutat şi ne-au deschis drumuri. În toamna lui 2014 am fost prezenţi la PLAI – eram pentru prima dată în offline, era timpul ca oamenii să ne cunoască şi în persoană – şi a fost un succes nemaipomenit. În decembrie am fost chemaţi la un târg de meşteşuguri, fotografie şi gastronomie la Craft – acolo toţi expozanţii erau din Banatul românesc şi sârbesc şi a fost o extraordinară ocazie de a cunoaşte oameni care au în comun dragostea asta pentru Banat. Acolo ne-am făcut o mulţime de legături trainice. Am avut şi diverse expoziţii foto la Cercul Militar, la Muzeul Banatului, Infocentrul Turistic sau în Alt Club din Timişoara. Una dintre expoziţiile Prin Banat a hoinărit prin ţară, până la Bucureşti (la Muzeul Ţăranului Român şi în Parcul Cişmigiu), Constanţa şi Târgu Mureş, cu festivalul NOMAD.

poveste-de-prin-Banat

Cum acoperiţi costurile care apar? Aveţi planuri de monetizare a proiectului?

La început, pentru câteva luni, am avut un Mecena care a îmbrăţişat ideea noastră, ne-a ghidat deciziile şi ne-a ajutat să ne acoperim o parte din costuri. Apoi ne-am descurcat pe cont propriu. Nu am căutat niciodată sponsorizări din partea unor branduri. Avem în plan diverse alte proiecte, gândite pentru a susţine financiar ceea ce facem acum. În schimb, proiectul Prin Banat va rămâne tot timpul al oamenilor.

 

În prezent, Prin Banat înseamnă – peste 85 localităţi vizitate, 157 obiective documentate, peste 8300 fotografii realizate, 595 ore de documentare petrecute pentru a scoate la lumină poveştile Banatului istoric şi o comunitate pasionată de toate acestea, în continuă creştere. Drum bun şi izvoare nesecate înainte!

Prin-Banat-1-an
Aniversare 1 an (de) Prin Banat