În Tips & Tricks

Specificații tehnice ale benzilor desenate

supereroi

Benzile desenate necesită o triere și o selecție destul de riguroasă pentru a conferi poveștii prezentate coerență, spre deosebire de o carte, unde lucrurile se leagă mult mai ușor. Aceste decizii care trebuie luate se pot împărți în cinci mari categorii:

  • Alegerea momentului;
  • Alegerea cadrului;
  • Alegerea imaginii;
  • Alegerea textului;
  • Alegerea fluidității.

Alegerea momentului

Alegerea momentului într-o bandă desenată este foarte importantă, întrucât dacă se emite un detaliu, narațiunea se poate schimba, imaginile dând un alt înțeles acțiunii prezentate. Aceasta trebuie să aibă o continuitate cât mai exactă, punct cu punct, pentru ca mai apoi să nu existe confuzii în mesajul transmis. Controlul asupra acțiunii este mult mai mare, în cazul nu este necesar să  fie scos din context  un moment.

Variațiuni:

Alegerea momentului sau a tranziției dintre cadre are șase variațiuni:

1. Moment la moment – care prezintă o singură acțiune într-o serie de momente ale ei.
2. Acțiune la acțiune – care prezintă un personaj, obiect, într-o serie de acțiuni pe care le efectuează.
3. Subiect la subiect – schimbarea subiectelor într-o singură scenă.
4. Scenă la scenă – care reprezintă tranziția unei distanțe mai mari în timp sau în spațiu.
5. Aspect la aspect – care este tranziția de la un aspect, o idee sau o stare la alta.
6. Non sequitur – o serie de imagini și/sau replici care par să nu aibă legătură între ele. Acest mod de reprezentare se folosește în special în BD-urile cu tentă umoristică, pentru a scoate în evidență poanta.

Alegerea momentului într-un comics depinde de cursul pe care vreți să-l dați acțiunii, de obicei se regăsesc primele cinci variațiuni ale momentului acțiunii în orice bandă desenată.

Alegerea cadrului

După alegerea momentului trebuie să vă concentrați pe alegerea punctelor de focus ale acțiunii, unde vreți să îndreptați atenția. Aici intervine a doua categorie – alegerea cadrului, cât de aproape sau de departe de subiect vreți să fie imaginea. Trebuie stabilite perspectiva, unghiul de înclinare și crop-ul. În acest caz, trebuie să țineți cont și de acțiunea prezentată, deoarece o acțiune simplă nu necesită perspective și unghiuri complexe de redare, acestea trebuie să facă momentele ușor de înțeles, nu să încarce cititorul cu informații inutile.

Alegerea imaginii

Această etapă constă în crearea imaginilor care să umple cadrele create, indiferent de stilul ales. Mesajul transmis trebuie să fie lizibil și să comunice ușor și clar și să fie suficient de captivant pentru cititor. Pentru a reuși acest lucru, trebuie să puteți reda lucruri specifice, nu doar generalități, să fiți siguri că imaginea poate fi “citită” exact și să nu existe confuzii în mesajul și ideea pe care vreți să le transmiteți.

Alegerea imaginii se realizează cel mai bine după referințe, aici intervin foarte bine cărțile de desen, de anatomie și de perspectivă. Acestea vă ajută să simplificați imaginea, dacă nu vreți să aveți un stil de desen realist.

Alegerea textului

Alegerea textului într-un comics este un lucru secundar, care intervine doar pentru a completa ideea sau pentru a oferi informații specifice, care nu necesită să fie illustrate. Excepție o fac benzile desenate care sunt comice și care se bazează pe text, poantă. Deoarece o bandă desenată trebuie să transmită mesajul clar doar prin imagine, textul trebuie să fie doar ajutător sau să se lege foarte bine de imagine, astfel încât cititorul să nu observe trecerea dintre imagine și text, să aibă un curs natural.

Alegerea fluidității

Fluiditatea într-un comics este foarte importantă, deoarece, asemenea unui text, banda desenată se citește de la stânga la dreapta, de sus în jos. Singura excepție este BD-ul japonez, manga, care se citește de la dreapta la stânga. Aici este importantă dispunerea cadrelor în pagină pentru a ghida privirea cititorului, cum se întâmplă în cazul unei cărți.

Pot apărea confuzii în cazul în care acțiunea iese din linia cadrului; ochiul cititorului trebuie ghidat într-o anumită direcție, în așa fel încât linia pe care o urmărește să nu-l obosească.

Alegerea fluidității imaginilor constă parțial și în curățarea imaginii de “obstacole” care pot interfera cu modul de citire. În acest sens, detalii precum fundalul și chiar obiecte din mediu se pot detalia mai puțin pentru a direcționa privirea cititorului spre un anumit punct, unul de interes.

Un punct bun de plecare pentru a reuși să îmbinați acești pași este acela de a prezenta o lucrare în proces de finalizare unor cunoscuți, care ar putea să vă ofere o a doua părere asupra a ceea ce ați lucrat.

În final, principalul aspect care trebuie să vă preocupe referitor la acești cinci pași de comunicare într-o bandă desenată este claritatea. Ei nu sunt stricți și nu trebuie urmați în această ordine exactă, fiecare artist de BD își alege singur ordinea în care își va crea banda desenată.

Sursă imagine