În Tips & Tricks

Storyboard-ul și finisarea unei benzi desenate

Benzi desenate

Dacă în articolul precedent ați putut citi despre cum se conturează scenariul şi personajele unei benzi desenate, în articolul acesta veți putea afla mai multe despre următoarele etape în crearea unei BD: storyboarding, detaliere şi finisare a cadrelor.

Storyboard

Este o modalitate de reprezentare a acțiunii desfășurate pe câteva cadre, care conțin momente importante din poveste. Storyboard-ul este folosit atât în benzile desenate, cât și în animație, film sau în crearea reclamelor.

Acesta ajută la păstrarea coerenței în povestire, atât din punct de vedere vizual, cât și cronologic. În aceste cadre, se ilustrează de obicei momentele-cheie și unghiurile din care se vede acțiunea, pentru a avea un impact vizual mai puternic.

Fiind o reprezentare schematică a poveștii în sine, lasă loc pentru dezvoltare și modificări ulterioare, ca dinamică a poveștii și a punctelor din care se vede momentul respectiv.

Detaliere

După realizarea storyboard-ului, se trece la schiţarea în mare a paginilor, pentru a umple golurile din storyboard și pentru a da fluiditate mai mare poveștii. Şi în acest pas, la fel ca în cazul storyboard-ului, pot interveni modificări, pentru a capta unghiul ideal de redare a poveștii, care este elementul cheie într-o bandă desenată.

Panel este denumirea folosită pentru fiecare cadru dintr-o bandă desenată. În funcție de imaginea din cadrul panelului, acesta poate avea orice formă: de la una simplă, rectangulară, la o formă organică sau, în anumite cazuri, poate fi chiar lipsit de formă.

Panelurile simple sunt dispuse vertical sau orizontal şi prezintă de obicei acțiuni restrânse, care nu au un dinamism aparte, detalii sau dialoguri între personaje. Panelurile cu forme speciale cuprind acțiuni foarte dinamice și de cele mai multe ori, perspective forțate, pentru a reda o mișcare mult mai exagerată decât este ea, de fapt.

Finisare

Când paginația este gata, se trece la finisarea cadrelor și a elementelor pe care le conțin acestea. În acest moment, atât storyboard-ul, cât și schițele de paginație nu se mai modifică.

Acest pas constă în detalierea panourilor cu un creion. Tot acum, se pun și umbrele în mare.

După creionare, se trece la partea de inking, adică la trasarea desenului din creion în tuș, cerneală, marker etc., în funcție de preferintă și de stilul de reprezentare ales.

După ce au fost scanate paginile, se ajustează culoarea și contrastul în Adobe Photoshop, pentru uniformizarea negrului, pentru corectarea unor eventuale greșeli din timpul inking-ului (pete, linii greșite) și pentru adăugarea textului.

După prelucrarea în Photoshop, fișierele sunt exportate în Adobe Illustrator. Aici, folosind tool-ul de Live Trace cu opțiunea Comic Art, au fost vectorizate paginile, astfel încât negrul să fie cât mai uniform pe suprafața paginilor.

După procesul de editare și vectorizare, se revine în Photoshop cu paginile, pentru a crea câteva layere, cu diferite fill-uri (de 15, 35, 55, 75 și 90%), în funcție de câte niveluri de adâncime sunt dorite în fiecare cadru.

Pentru intensitate, se poate trasa cu un brush alb peste imagine. Cu acest efect de transparență, se poate adăuga un oarecare efect 3D, atât mediului din jurul personajului, cât și personajelor aflate în spațiu. Acest mod de redare este utilizat pentru accentuarea perspectivei.

Comics realizat de Cristi Măgureanu de la Cup of Comix.