Momentele grele sunt o parte firească a vieţii noastre. Indiferent de cât de mare este dificultatea în care ne aflăm, un lucru este cert: toate trec. Însă, pentru a putea depăşi perioadele dificile fără a rămâne cu urmări grave, trebuie să îţi dezvolţi câteva abilităţi. Deoarece în ultimii ani se discută tot mai despre coping, în acest articol vei afla care sunt mecanismele acestuia şi cum să ţi le dezvolţi, astfel încât să îţi fie un ajutor de nădejde la nevoie.

Psihologii definesc abilităţile de coping ca fiind gândurile și comportamentele conștiente, folosite pentru a face față situațiilor stresante. Acestea sunt învăţate încă din copilărie şi, cu cât eşti mai conştient de ele, cu atât îţi va fi mai uşor să le dezvolţi pe parcursul anilor şi să le foloseşti la nevoie. Pe scurt, copingul constă în abilitățile sau mecanismele de a face faţă situațiilor dificile întâlnite pe parcursul vieţii. Pentru că în zilele noastre auzim tot mai des despre stres şi anxietate, am creat acest material despre coping. Scopul este de a te ajuta să înţelegi totul despre aceste abilităţi şi, mai ales, cum să le foloseşti pentru a-ți face viaţa mai uşoară. Iată care sunt cele 4 mecanisme de coping şi cum să le pui în aplicare:

Mecanismele centrate pe problemă

Deşi poate părea banal, primul lucru pe care trebuie să îl faci este să identifici, cât mai clar, problema pe care o ai. Astfel, poţi apela la mecanisme centrate pe problemă, care vor avea scopul de a o elimina. De exemplu, dacă eşti într-o situație stresantă la locul de muncă, soluțiile axate pe probleme ar include căutarea unui nou loc de muncă sau o discuție cu superiorul tău despre cum să schimbați situația. Într-o relație personală, ai putea să vorbești cu partenerul despre problemă sau să decideți că singura modalitate de a o rezolva este să vă despărțiți. Aceste mecanisme sunt pragmatice și necesită o capacitate puternică de analiză şi concentrare, care te va ajuta să găseşti rapid soluţia cea mai bună pentru problema ta.

Mecanismele centrate pe emoţie

Mecanismele concentrate pe emoții îţi permit să faci față emoțiilor cauzate de diferite situații. Această abordare este utilă atunci când fie nu poţi, fie nu vrei să schimbi situația, fie pur și simplu trebuie să te calmezi înainte de a putea face față în continuare. Aceste mecanisme includ activități precum exerciții fizice, o baie fierbinte, practicarea unui hobby sau a meditaţiei. Reconectarea la tine şi la emoţiile tale te va ajuta să găseşti un echilibru interior şi să gestionezi, cu empatie şi dragoste, problema apărută.

Mecanismele centrate pe sens

Mecanismele centrate pe sens sunt strategii utilizate pentru a înțelege și a deriva un sens din situație. Acestea sunt utile persoanelor ce obişnuiesc să analizeze lucrurile în profunzime, învățând, totodată, să evite overthinking-ul. Apelând la aceste mecanisme te vei axa pe beneficiile situației tale, cum ar fi ceea ce poți să înveți din ea. Acestea sunt foarte utile pentru cei care au o doză mai mare de pozitivism, pe când cei negativişti le consideră mult mai puțin eficiente.

Mecanismele centrate pe comunicare

Mecanismele sociale implică solicitarea ajutorului de la indivizi sau de la comunitate. De aceea, sunt mai uşor de accesat de către persoanele extrovertite, dar nu imposibile pentru cei introvertiţi. Acestea pot include, de exemplu, vorbirea cu un prieten, cu un părinte, un preot sau căutarea ajutorului profesionist al unui terapeut. Fie că doresc să primească rezolvarea problemei din partea unei terţe persoane, fie că vor să îşi “descarce sufletul”, prin intermediul comunicării vor putea găsi mai uşor soluţia cea mai bună pentru problema lor.

Deşi pe reţelele de socializare vedem persoane care par a avea o viaţă perfectă, problemele şi perioadele grele nu le sunt deloc necunoscute. Aşadar, trebuie să stabilim un lucru din start: toată lumea trece prin problemele vieţii. Diferenţa o face capacitatea fiecăruia de a le gestiona şi depăşi, astfel încât urmările să fie cât mai mici.

Sursa foto: Shutterstock